Calendar ortodox 6 ianuarie 2022. Toți creștinii ortodocși sărbătoresc pe 6 ianuarie Botezul Domnului. Iată ce nu ai voie să faci de Bobotează!
Calendar ortodox 6 ianuarie 2022. Boboteaza sau Epifania este prăznuită în fiecare an, la data de 6 ianuarie de către atât de Biserica Ortodoxă, cât și de Biserica Catolică.
De asemenea, Boboteaza încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă care încep în Ajunul Crăciunului. În grecește, cuvântul Bobotează este numit Teofanie sau Epifanie care se traduce prin "Arătarea Domnului", adică a Sfintei Treimi.
Boboteaza este sărbătoarea dedicată botezului Domnului în apa Iordanului
În localitățile de la malul unui râu, pe malul Dunării sau pe țărmul mării, se obișnuiește că preotul, cu ocazia slujbei care se face acum, să arunce o cruce de lemn în apa foarte rece, uneori chiar înghețată, după care sar câțiva flacăi curajoși pentru a o aduce înapoi.
Tot de Bobotează, în toate bisericile ortodoxe, preoții fac agheasmă (apă sfințită), cu care "botează" apele, oamenii, animalele și casele.
După Bobotează, creștinii ortodocși trebuie să bea Agheasmă Mare în fiecare dimineață, timp de opt zile, înainte de mâncare. Aceștia trebuie să păstreze apa sfinţită într-un loc curat şi o pot lua doar dacă au dezlegare de la preot.
Un alt obicei care încă este păstrat în prezent de Biserica Ortodoxă Română este aruncarea unei cruci în apa foarte rece, uneori chiar și înghețată, urmând ca cei mai curajoși dintre bărbați să se arunce după ea și să o aducă înapoi.
De asemenea, cei ce se vor stropi sau scufunda în apele sfințite vor fi feriți de rele și sănătoși. În schimb, nu e bine să speli rufe sau să te speli pe cap, spunându-se în folclor că aduce murdările apelor.
Conform tradiției ortodoxe, în ziua de Bobotează se face o masă mare, cu 12 feluri de mâncare. Pe masă trebuie să se regăsească piftia şi grâul fiert, precum și vinul roşu.
Citeste si: Tradiții si obiceiuri de Bobotează, marea sărbătoare a Botezului Domnului
Ce nu este bine să faci pe 6 ianuarie, de Bobotează? Tradiții și superstiții
Potrivit tradiției, de Bobotează nu se spală rufe. Tot în această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut, deoarece aduce ghinion.
Se mai crede că, în ziua de Bobotează toate apele sunt sfinţite, de aceea femeile nu trebuie să spele rufe pentru următoarele opt zile până la sfârşitul praznicului. Apa sfinţită luată are puteri miraculoase şi nu se strică niciodată.
La sate, în Maramureş, cei vârstnici spun că nu e bine să arunci gunoiul până nu îţi calcă preotul în casă. Dar, dacă o faci imediat după ce a plecat preotul, vei scăpa de toate relele pentru tot anul.
Se crede că, de Bobotează, când preotul moaie crucea în apă, toți dracii ies din ape și rătăcesc pe câmpuri până ce se termină sfințirea apelor. Nimeni nu-i vede, în afară de lupi, care se iau după ei și unde-i prind acolo îi sfâșie. Din această cauză, există și superstiția conform căreia nu ai voie să lași rufe pe sârmă deoarece, dracii, în fuga lor, se pot ascunde printre ele.
În regiunea Bucovinei, tinerii satelor umblă pe străzi mascaţi, ca babe şi moşnegi (strămoşii), colindând pe la toate casele, mai ales pe la cele unde locuiesc fete de măritat. Vizita strămoşilor asigură belşug în casă şi peţitori mulţi fetelor de măritat.
Citeste si: Mesaje, urări și felicitari de Bobotează 2022
În noaptea dinaintea Bobotezei, fetele recurgeau la numeroase practici mai mult sau mai puţin magice pentru a-şi ghici sau vedea alesul, precum: numărau parii de la gard, ghiceau în oglindă şi chiar în apă, puneau fire de busuioc sub pernă, scoteau diferite obiecte simbolice de sub farfurii, scormoneau focul din vatră spunând: „Cum sar scânteile din jăratic, aşa să scânteie inima lui, şi nu înteţesc focul, ci înteţesc inima lui”.
În Ajunul Bobotezei, fetele nemăritate încearcă să fure (de cele mai multe ori preotul le dăruieşte) un fir de busuioc din mănunchiul cu care preotul a stropit casa şi locatarii ei, pentru că se crede că busuiocul, pus în sân, o va ajuta să îşi viseze ursitul.
A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, specializarea Comunicare și Relații Publice, în cadrul Universității din București.
Primii ei pași spre o carieră în jurnalism i-a făcut la postul de televiziune Kanal D, acolo unde a început mai întâi ca practicant în redacție, și ulterior a fost promovată pe o poziție de redactor de știri.
Alina are o experiență de aproape doi ani în domeniul presei și se declară pasionată de arta povestirii în scris. Printre pasiunile ei se numără și călătoriile, plimbările în natură care o inspiră de fiecare dată, lectura, dar și desenul și pictura.
Pasiunea pentru jurnalism a descoperit-o încă de pe băncile liceului, când se vedea deja în redacția unui post de televiziune cunoscut.
Acum, ca redactor de știri, poate spune că, pentru ea, scrisul înseamnă o comunicare fără blocaje, un instrument prin care poate transmite publicului multiple cunoștințe câștigate pe parcursul experienței acumulate. Uneori îi place să spună că scrisul poate însemna mult mai mult, și anume o evadare din cotidianul cenușiu, care o poate transpune într-un tărâm de poveste, plin de culoare și emoție. De asemenea, în redactarea articolelor pentru stirilekanald.ro îi place să relateze mereu adevărul și informațiile de actualitate.
