Regele Eduard al IV-lea s-a stins fulgerator la 41 de ani, in aprilie 1483, iar fiul lui cel mare, mostenitorul tronului, avea doua 12 ani asa ca regele l-a desemnat regent al regatului pe fratele sau mai mic, Richard. Decizia regelui Eduard al IV-lea a venit cand si-a dat seama ca fiul mostenitor ar fi avut de infruntat dificultati care ar fi periclitat siguranta regatului pentru ca el, regele, ii declarase uzurpatori pe cei trei regi precedenti din Casa Lancaster si nu avusese niciodata asigurata linistea domniei, desi era un sustinator la Casei de York.

Fratele mai mic al regelui, Richard se dovedise un soldat loial si descurcaret si ii jurase credinta printului de Wales. Insa Richard a stiut ca trebuie sa ia in stapanire un regat ramas fara putere dupa moartea fratelui, asa ca a actionat rapid. Richard a urmarit escorta care il conducea pe micul Eduard la Londra, l-a arestat pe unchiul copilului, care il avea in grija pe mostenitor si si-a insotit nepotul pana in capitala. L-a dus pe tanarul monarh in apartamentele regale din Turnul Londrei si a amanat pana pe 22 iunie incoronarea care fusese anuntata in 4 mai.

Vaduva regelui Eduard al IV-lea a banuit motivele ascunse ale cumnatului ei si a cautat refugiul impreuna cu fiul ei mai mic si cu fiicele.

Elizabeth Woodvill a ajuns in Westminster Abbey impreuna cu copii. Nu dupa mult timp, Richard a convins-o pe Elizabeth sa ii incredinteze fiul cel mic, in varsta de 9 ani si sa il duca in Turnul din Londra pe motivul ca tanarul rege se simtea singur si avea nevoie de un tovaras de joaca.

A venit si ziua incoronarii, dar lui Eduard al V-lea i s-au confiscat drepturile de succesiune la tron.

S-a pus sub semnul intrebarii legitimitatea succesiunii la tron a copilului cu pretextul pretins ca tatal Eduard al IV-lea era deja logodit la data casatoriei cu Elizabeth Woodvill, ceea ce face ilegala casatoria si nelegitimi copiii.

In fata a mai multi cetateni de vaza ai Londrei s-a sustinut aceasta "nelegitimitate" si s-a rostit o lamentatie cu mare impact. "Vai de tara care are un copil drept rege". Dupa ce s-a prefacut ca nu isi doreste incoroanarea, Richard a "acceptat" coroana la 26 iunie si a fost proclamat rege sub numele de Richard al III-lea. Domnia regelui copil a durat mai putin de trei luni.

Citeste si: Bebe la 1 luna – dezvoltarea bebelusului si sfaturi pentru parinti- catena.ro

Citeste si: Suspectul crimei din Brăila a mărturisit tot ce s-a întâmplat în cabinetul stomatologic! Ce confesiune i-a făcut Marina Gavril înainte să fie omorâtă: "Mi-a zis că..."- wowbiz.ro

Cei doi copii, printul Eduard al V-lea si Richard, ducele de York erau zariti jucandu-se in curtea Turnului in cursul lunii iulie, insa baietii au fost mutati in incaperile tainuite ale castelului si mai puteau sa fie zariti in spatele ferestrelor cu zabrele, din ce in ce mai rar, pana cand au incetat sa mai apara, dupa cum a spus un martor contemporan.

Prin toamna aceluiasi an se zvonea peste tot ca cei doi baieti au fost asasinati in Turn, insa nu se stia cine ar fi comis crimele.

Mama baietilor, Elizabeth Woodvill a facut intre timp o alinata cu dusmanii lui Richard si le-a oferit-o de sotie pe fiica ei cea mare. Henric Tudor din Casa Lancaster era pretendentul printesei.

In august 1485, Richard al III-lea si Henric Tudor s-au infruntat in batalia de la Bosworth Field, in care Richard a fost ucis, dupa ce unul dintre sustinatorii regelui a trecut de partea lui Henric. Coroana de pe capul regelui cazut a fost luata de catre dezertor si a fost pusa pe capul lui Henric al VII-lea. Razboiul celor Doua Roze s-a incheiat atunci, iar Anglia a cunoscut o perioada de nemaintalnita prosperitatea sub domnia casei Tudor. Zvonurile despre cei doi copii si asasinarea lor in Turnul Londrei l-au urmarit si pe Henric al VII-lea, care a reusit sa impuna varianta potrivit careia Richard daduse un ordin ca cei doi copii sa fie sufocati cu saltelele de puf si ingropati sub pietre la piciorul unei scari din Turn.

S-a gasit si un tap ispasitor, un anume Sir James Tyrell, care a fost executat in 1502 si despre care s-a aflat cu mult mai tarziu ca marturisese asasinarea celor doi printi inainte sa fie decapitat. Povestea a intrat in cartile de istorie alaturi de biografia lui Richard al III-lea, publicata in 1534 de catre Sir Thomas More si preluata de Shakespeare ca sursa de inspiratie pentru drama Richard al III-lea.

Citeste si: Culiță Sterp, amintiri traumatizante din copilărie: „Râdeau copiii de mine.”- kfetele.ro

Citeste si: Descoperirea macabră în Timiș. Un tânăr de 24 de ani, gasit mort pe un câmp. Ar fi fost împuşcat în gât- radioimpuls.ro

Dupa aproape 200 de ani (1674) de la presupusa crima a fost gasita o lada de lemn, in timpul reconstructiei Turnului Londrei, iar in lada s-au gasit doua schelete de copii. Oasele au fost recunoscute ca fiind ramasitele celor doi printi si au fost depuse in Westminster Abbey. In 1933 oasele au fost examinate de experti si s-a descoperit ca apartineau unor baieti de varsta lui Eduard si a fratelui sau. Cauza mortii nu a putut fi determinata, insa maxilarul baiatului mai mare arata ca suferise o leziune majora.

sursa: incredibilia.ro

 


Abonează-te pe


Partenerii nostri
Clipul zilei pe stirilekanald.ro:
Te-ar putea interesa si