Ion Iliescu a murit. Fostul președinte al României avea 95 ani. Apărut ca un personaj providențial la Revoluția din 1989, Ion Iliescu a fost ales de trei ori ca președinte al României, ultimul mandat fiind în perioada 2000-2004, după un interval de patru ani în care PDSR (transformat ulterior în PSD) a cedat puterea Alianței Democratice, conduse de Emil Constantinescu.
Reprezentanții USR au anunțat că NU vor participa la funeralii
Reprezentații USR nu vor participa la funeraliile lui Ion Iliescu. USR a propus în ședința de guvern să nu fie decretată zi de doliu național, din respect pentru victimele Revoluției din decembrie 1989.7 august, zi de doliu național
Sicriul cu trupul neînsuflețit al fostului președinte va fi dus la Palatul Cotroceni miercuri, 6 august. Joi 7 august a fost decretată zi de doliu național.
Citește și: Zi de doliu național în România pe 7 august 2025. Obligațiile pe care le au românii în această zi
Drama din familia lui Iliescu
Drama neștiută a familiei lui Ion Iliescu. Cum și-a pierdut toți frații și ce coincidență tulburătoare a ieșit la iveală după moartea lui. Citește AICI.
Editorial Mihai Ghiță după moartea lui Ion Iliescu
"Ion Iliescu pleacă liniștit și lasă în urma lui o țară la fel de divizată cum a moștenit-o în anii ’90. Suntem la fel de supărați unii pe alții și ne căutăm calea, așa cum o făceam în „Duminica Orbului”, când 86% dintre români puneau ștampila pe fostul ministru al Tineretului din PCR, ca să ne fie lider într-o democrație crudă și fragedă.
Istoricii ar nota, de fapt, că nu am ales decât un alt comunist cu o față umană, care l-a eliminat pe Ceaușescu și care le-a mulțumit minerilor pentru că au venit „să facă ordine” în Capitală, în anii ’90. Mineriadele rămân, până azi, cele mai controversate episoade din trecutul lui Ion Iliescu, pentru că nici măcar judecătorii, la 36 de ani de la Revoluție, nu au reușit să definească clar implicarea fostului președinte în Dosarul Revoluției.
Cine a fost Ion Iliescu, omul care se stinge acum, la 95 de ani?..."- Citește aici textul integral scris de Mihai Ghiță, jurnalist și Manager Știrile Kanal D.
Întâlnirea lui Ion Iliescu cu Vladimir Putin
Momentul în care Ion Iliescu s-a întâlnit cu Vladimir Putin. Ce s-a întâmplat în 2003, la Moscova? Imagini de arhivă, AICI
Când va fi înmormântat Ion Iliescu
Zi de doliu național pe 7 august, când va fi organizată și înmormântarea fostului președinte.
Cine e "fiul secret" al lui Iliescu
Ion Iliescu nu a avut copii, însă are un moștenitor. Cine este ”fiul secret” al fostului președinte și al soției sale, Nina. Dezvăluiri, AICI.
Traian Băsescu, mesaj scurt de condoleanțe
Fostul președinte al României, Traian Băsescu a publicat un scurt mesaj de condoleanțe pentru soția lui Ion Iliescu, Nina Iliescu. El a menționat "respectul cuvenit memoriei" unui fost șef de stat.
"Condoleanţe Doamnei Nina Iliescu, celor care i-au fost apropiaţi şi respectul cuvenit memoriei Primului Preşedinte Ales al României", a scris Ion Iliescu pe Facebook.
Câte mandate de președinte a avut Ion Iliescu
Ion Iliescu a fost omul care s-a impus la vârful puterii în zilele Revoluției din 1989 și cel care a condus Consiliul Frontului Salvării Naţionale (CFSN), organism al puterii provizorii de stat după căderea comunismului.
Motivul pentru care nu a avut copii
Motivul pentru care Ion Iliescu nu a avut copii. Fostul președinte era căsătorit din anul 1951 cu Nina Iliescu. Citește AICI detalii.
Bolojan: Transmit condoleanțe
"A încetat astăzi din viață Ion Iliescu, fost președinte al României și lider politic în perioada de după 1989.
A deținut funcția de șef al statului în mai multe rânduri și a condus principalul partid de stânga al acelor ani.
În timpul mandatului său au fost adoptate documente și decizii care au influențat direcția României, între care Declarația de la Snagov și revizuirea Constituției din 2003, acte care au stat la baza unor schimbări majore în plan politic și instituțional.
Dispariția sa reprezintă încheierea unei etape semnificative din istoria recentă a țării, marcată de tranziția post-comunistă și de transformări esențiale în viața publică.
Ion Iliescu intră acum în istorie și la dreapta analiză a acesteia.
Transmit condoleanțe familiei, prietenilor și tuturor celor apropiați", a scris pe Facebook Ilie Bolojan.
Ședință de Guvern la 19.30
Guvernul condus de Ilie Bolojan se întrunește în sedință de urgență la 19:30 pentru a pune la punct detaliile organizării funeraliilor de stat.
Ultima fotografie a lui Ion Iliescu
Imaginea în care apare Ion Iliescu a fost postată, la începutul anului 2022, pe contul deputatului Ionuț Vulpescu, fost ministru al Culturii și unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Ion Iliescu.
Ultima apariţie publică a lui Ion Iliescu a fost în martie 2017. Detalii și fotografia, AICI.
Val de reacții după moartea lui Iliescu
Val de reacții politice după moartea fostului președinte Ion Iliescu. Sorin Grindeanu: „A avut o contribuție majoră în..."+ Mesajul transmis de Guvernul României. Citește AICI.
Cum se organizează funeraliile de stat
Detalii despre funeraliile de stat. Cum va fi înmormântat Iliescu.
Citește și: Cum se organizează funeraliile de stat? Ion Iliescu a murit la vârsta de 95 de ani
Povestea de viață a lui Ion Iliescu
Povestea vieții lui Ion Iliescu: A fost abandonat de mama lui naturală, Maria Dumitru Toma, la vârsta de doar un an. Cum a ajuns primul președinte al României post-comuniste. Detalii AICI.
Anunțul oficial al Spitalului Prof. Dr. Agrippa Ionescu
Astăzi, 5 august 2025, domnul Ion Iliescu a încetat din viață, decesul fiind înregistrat la ora 15:55.
Spitalul Clinic de Urgență "Prof. Dr. Agrippa Ionescu" transmite sincere condoleanțe familiei și apropiaților.
Ion Iliescu a fost internat în unitatea noastră începând cu 9 iunie, iar pe parcursul celor 57 de zile de spitalizare echipa medicală multidisciplinară a depus toate eforturile pentru a-i asigura îngrijirea şi tratamentul necesare.
Spitalul Clinic de Urgență "Prof. Dr. Agrippa Ionescu" rămâne fidel misiunii sale de a pune pe primul loc viața, demnitatea și respectul pentru pacienții săi.
Ce moștenire a lăsat Ion Iliescu
Citește AICI
Ce pensie avea Iliescu
Ion Iliescu a locuit într-o casă de protocol, primită în calitate de fost președinte al României și a beneficiat de o pensie consistentă, dar și de o indemnizație acordată foștilor șefi de stat.
Conform Capital, în 2025, suma pe care fostul președinte al României a încasat-o nu este deloc mică. Citește AICI continuarea.
În comunicatele transmise de Spitalul Clinic de Urgență "Prof. Dr. Agrippa Ionescu", începând de sâmbătă 2 august, medicii informau că Ion Iliescu era în stare critică.
"În legătură cu starea de sănătate a domnului Ion Iliescu, internat în cadrul Spitalului Clinic de Urgență "Prof. Dr. Agrippa Ionescu", vă informăm următoarele:
Starea generală a pacientului s-a deteriorat, la acest moment fiind critică, cu instalarea progresivă a disfuncțiilor multiple de organe, cu afectare respiratorie severă și rezervă ventilatorie semnificativ redusă.
Beneficiază de terapie intensivă maximală, sub supravegherea echipei medicale multidisciplinare", se arată în comunicatul transmis de Spitalul Clinic de Urgență "Prof. Dr. Agrippa Ionescu".
Fostul președinte, în vârstă de 95 de ani, era internat la Spitalul Clinic de Urgență "Prof. Dr. Agrippa Ionescu" din data de 11 iunie.
Ion Iliescu a murit. Fostul președinte al României avea 95 ani. A fost una dintre cele mai controversate figuri ale vieţii politice după ieșirea României din comunism, fiind acuzat că a deturnat, împreună cu un grup de comuniști din eșalonul doi al partidului-stat, Revoluția din decembrie 1989.
Citește și: Ion Iliescu a intrat în stop cardiac. Fostul președinte este resucitat de medici
Ion Iliescu s-a aflat în centrul numeroaselor convulsii sociale care au marcat tranziţia României spre regimul democratic.
A stins cu ajutorul mineriadelor protestele din Piața Universității, l-a împiedicat pe Regele Mihai să revină în țară, și-a asigurat toate pârghiile puterii în stat înainte de a organiza alegeri pe care le-a câștigat fără emoții.
Cine a fost Ion Iliescu înainte să aibă o carieră politică
Ion Iliescu s-a născut în 3 martie 1930, la Olteniţa, județul Călărași. A fost crescut de mătuşa sa, a urmat primii ani de şcoală în oraşul natal, după care a urmat studiile secundare în Bucureşti, la Liceul Industrial-Polizu, Liceul „Spiru Haret” şi Colegiul „Sfântul Sava”.
Ion Iliescu s-a numărat în această perioadă printre fondatorii Uniunii Asociaţiilor Elevilor din România (1948).
În 1950, Ion Iliescu a fost admis la Institutul Politehnic din Bucureşti unde a studiat hidroenergia şi gospodărirea apelor.
Mătuşa lui Iliescu era menajeră în casa Anei Pauker, lucru care l-a ajutat să obţină sprijinul acesteia pentru a-şi continua studiile la Institutul Energetic din Moscova (1950- 1954).
În 1951, Ion Iliescu s-a căsătorit cu Nina Şerbănescu, inginer, cercetător ştiinţific în domeniul coroziunii metalelor. Cei doi se cunoșteau din perioada liceului.
După întoarcerea de la Moscova, Ion Iliescu a lucrat, din 1955, ca inginer proiectant la Institutul de Studii şi Proiectări Energetice din Bucureşti. În 1956 s-a numărat printre fondatorii Uniunii Asociaţiilor Studenţilor din România.
Ion Iliescu, ascensiune la vârful Partidului Comunist Român (PCR)
Ion Iliescu a debutat de tânăr în activitatea politică în cadrul Partidului Comunist și a ajuns la doar 26 de ani prim-secretar al Uniunii Tinerilor Muncitori (UTM).
Din iulie 1965, Ion Iliescu a fost admis în Comitetul Central al PCR, iar în decembrie 1967 a fost numit ministru pentru problemele tineretului, funcţie pe care o păstra până la 17 martie 1971.
Timp de şase luni, a fost secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, ocupându-se de secţia de Propagandă.
După această perioadă, Iliescu devine vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Timiş, între anii 1971- 1974, şi preşedinte al Consiliului judeţean Iaşi, între anii 1974- 1979.
De asemenea, din noiembrie 1974 a fost desemnat membru supleant (permanent din 30 martie 1979) al Consiliului de Stat.
Tras pe linie moartă în PCR după 1984
Ion Iliescu a fost exclus, treptat, din forumul central de partid, fiind acuzat de „deviere intelectualistă” deoarece a adoptat o atitudine critică faţă de „revoluţia culturală” a regimului.
Fostul ministru a fost eliberat din funcţia de membru al CC al PCR la 22 noiembrie 1984.
În perioada 1979- 1984, Ion Iliescu a condus Consiliul Naţional al Apelor, iar apoi, până la revoluţia din 1989, a ocupat funcţia de director al Editurii Tehnice. De asemenea, în anii '80, Iliescu a fost preşedintele Federaţiei Române de Caiac-Canoe.
Ion Iliescu, primul președinte al României după "mazilirea" lui Ceaușescu
Ion Iliescu s-a impus ca o figură providențială în timpul Revoluției din decembrie 1989, fiind ales ca preşedinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale și al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN). Cele două organisme au fost create cu scopul de a asigura provizoriu conducerea statului până la primele alegeri democratice.
Partidele istorice (liberalii și țărăniștii) i-au cerut lui Ion Iliescu ca Frontul Salvării Naționale (FSN) să nu intre direct în jocul politic, ci să rămână un organism neutru, care organizează alegerile.
FSN s-a transformat, însă, în ianuarie 1990 în partid politic şi s-a impus în alegeri într-un mod categoric. Alegerile din 20 mai 1990 au fost denumite și "Duminica Orbului", fiind câștigate de FSN cu 67% din voturi, iar Ion Iliescu a fost ales președinte cu un procentaj zdrobitor, 85% din voturi.
"Alegerile din 20 mai 1990 au fost kilometrul zero al evoluției democrate a României", a scris Ion Iliescu la împlinirea a 30 de ani de la acel moment.
"Nu a fost totul perfect, nu au mers lin toate lucrurile. Dar programul enunțat atunci, în lunile care au precedat alegerile, a unit națiunea în jurul unui proiect strategic, cel al integrării europene și euro-atlantic. Ne-am atins obiectivele, pentru că am crezut în ele", a completat fostul lider al FSN.
Mineriadele, parte din arsenalul politic al lui Ion Iliescu
Primul mandat de președinte al lui Ion Iliescu a fost umbrit de numeroase conflicte sociale, el aflându-se la originea mineriadei din 13/15 iunie 1990, care a desființat într-o baie de sânge fenomenul Piața Universității.
Mineriada din 21/24 septembrie 1991 a provocat o criză politică de amploare, încheiată prin demisia lui Roman din funcţia de prim-ministru şi formarea unui guvern de uniune naţională în frunte cu Theodor Stolojan.
Treptat, în sânul FSN au apărut diferende ireconciliabile între susţinătorii celor doi lideri, motiv pentru care aripa Iliescu a demisionat din FSN la 29 martie 1992.
O lună mai târziu, aceştia au fondat un nou partid, Frontul Democraţiei şi Salvării Naţionale, care din 1993 îşi schimbă denumirea în Partidul Democraţiei Sociale din România (actualul PSD).
Ion Iliescu, ales din nou ca președinte în 1992
În timpul primului mandat al lui Iliescu, a fost creat cadrul legislativ pentru reorganizarea instituţională a României şi adoptarea Constituţiei din 21 noiembrie 1991, prin care statul român îşi asuma valorile şi principiile democraţiei, statului de drept şi respectarea drepturilor omului şi cetăţeanului.
Primele alegeri parlamentare şi prezidenţiale, în conformitate cu noua Constituţie, au avut loc în septembrie-octombrie 1992 și au fost câștigate de Ion Iliescu în două tururi, în fața liderului Opoziției, Emil Constantinescu (61% vs 39% din voturi).
Rezultatul strâns al alegerilor parlamentare, a determinat formarea unui guvern de coaliţie având în prim-plan FDSN (PDSR din 1993), formaţiune susţinătoare a preşedintelui. După intense negocieri s-a convenit ca primul ministru să fie unul independent, în persoana lui Nicolae Văcăroiu (din 1996 va deveni membru al PDSR).
Primii pași către aderarea la UE și NATO, sub bagheta lui Ion Iliescu
O realizare importantă a mandatului a fost semnarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană în 1993 (intrat în vigoare la 1 februarie 1995).
Deşi pe 22 iunie 1995 a fost depusă cererea oficială de aderare a României la UE, lipsa performanţelor economice au plasat ţara noastră pe „lista de aşteptare”.
De asemenea, pe plan extern, România a fost acceptată în Consiliul Europei, a aderat la Parteneriatul pentru Pace propus de NATO şi au fost elaborate strategiile de aderare la organizaţiile euro-atlantice.
Pe plan intern, ţara noastră a fost afectată de un declin economic intens manifestat prin scăderea nivelului de trai, hiperinflaţie şi privatizări dubioase.
Patru ani de Opoziție pentru Ion Iliescu, apoi "răul mai mic" în finala prezidențială cu Vadim-Tudor
La alegerile din 1996, Ion Iliescu a pierdut în fața lui Emil Constantinescu, iar Convenția Democrată a preluat puterea. PDSR s-a mutat în opoziție, dar a beneficiat de pe urma compromiterii forțelor democratice din arcul de guvernare.
După patru ani de guvernare CDR, Ion Iliescu a câștigat din nou alegerile prezidențiale din anul 2000, ajungând în turul al doilea împreună cu liderul extremist Corneliu Vadim-Tudor.
În perioada celui de-al doilea mandat constituţional-legal, s-a efectuat revizuirea Constituţiei (31 octombrie 2003) în conformitate cu normele de aderare la UE, România a devenit membru al NATO (2004) şi au fost închise capitolele de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană.
După sfârşitul mandatului prezidenţial, Ion Iliescu a candidat la funcţia de preşedinte al PSD în cadrul Congresului din 21 aprilie 2005, însă a fost învins de Mircea Geoană.
Ca o reparaţie morală, la 10 octombrie 2006 i-a fost conferită funcţia de preşedinte de onoare al PSD.
