1 din 2 | "Turul doi înapoi", realitate sau utopie?
2 din 2 | Judecătorul Curții de Apel Ploiești, Alexandru Vasile,
Judecătorul Curții de Apel Ploiești, care a decis anularea Hotărârii CCR din decembrie 2024 prin care s-a reluat de la zero întregul proces electoral de alegere a președintelui României, și-a publicat motivarea deciziei controversate.
Judecătorul Curții de Apel Ploiești, Alexandru Vasile, susține că Hotărârea prin care Curtea Constituțională a României a anulat alegerile din anul 2024 este „nelegală”, potrivit motivării deciziei.
În documentul de 20 de pagini( vezi mai jos), au fost invocate mai multe motive pentru care Hotărârea Curții Constituționale a României (CCR) ar fi „nelegală”.
Motivarea deciziei de la Curtea de Apel Ploiești
Ce spune judecătorul despre admisibilitatea acțiunii împotriva CCR
Cu privire caracterul de act administrativ cu caracter normativ al hotărârii atacate şi la admisibilitatea acţiunii, Curtea apreciază că este necesar a se efectua o analiză a cadrului constituţional privind atribuţiile Curţii Constituţionale şi deciziile emise de instanţa de contencios constituţional.
După realizarea acestei analize, judecătorul scrie: "instanţa de contencios constituţional emite decizii general obligatorii, care au putere numai pentru viitor, în cazurile în care se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor înainte de promulgare, asupra constituționalității tratatelor sau altor acorduri internaționale, asupra
În concluzie, Curtea reţine că sunt întemeiate susţinerile reclamantei conform cărora Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024 este un act administrativ cu caracter normativ, fiind admisibilă exercitarea acţiunii în anulare formulată în condiţiile art. 1 şi art. 8 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Deciziile CCR sunt obligatorii, dar nu și "hotărârile" CCR
Judecătorul face distincția între "deciziile" și "hotărârile" CCR, arătând că actul emis de Curtea Constituțională în 6 decembrie nu este decizie, ci hotărâre.
"Caracterul general obligatoriu nu poate fi atribuit şi hotărârilor Curţii Constituţionale, astfel că prevalează dispoziţiile din Legea fundamentală mai sus menţionate, care atribuie caracter general obligatoriu doar deciziilor Curţii Constituţionale, nu şi hotărârilor emise de instanţa de contencios constituţional", arată magistratul de la Ploiești.
Judecătorul Curții de Apel Ploiești, Alexandru Vasile,
Argumente pentru suspendare, nu pentru anularea hotărârii CCR
Judecătorul de la Ploiești a insistat pe "suspendarea" actului administrativ emis de CCR, făcând distincția față de anularea sa.
Suspendarea este posibilă, arată judecătorul de la Ploiești, doar în cazurile bine justificate, adică acele "împrejurări legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ.”
"Acestea nu pot fi confundate cu motivele de nelegalitate ce privesc actele contestate, pe care instanţa este ţinută să le analizeze pe fondul cauzei, în urma administrării tuturor probelor concludente. Existenţa unor cazuri bine justificate poate fi reţinută numai dacă, din împrejurările cauzei, ar exista o puternică şi evidentă îndoială asupra prezumţiei de legalitate de care se bucură actele administrative", a precizat magistratul din Motivarea sa.
"CCR s-a sesizat din oficiu, dar trebuia să fie sesizată în scris"
Un prim motiv de nelegalitate, circumscris cerinţei privind cazul bine justificat, invocat de reclamantă, se referă la faptul că pârâta Curtea Constituţională a interpretat în mod abuziv atribuţia prevăzută de art. 146 lit f) din Constituţie, sesizându-se din oficiu, deşi art. 10 din Legea nr. 47/1992 prevede expres că sesizarea trebuie făcută în scris şi motivat.
Alte motive de "nelegalitate" ale deciziei CCR- în opinia judecătorului de la Ploiești
Un alt motiv de nelegalitate invocat de reclamantă se referă la faptul că actul administrativ normativ contestat a fost emis cu încălcarea termenului până la care ar fi putut fi pusă în discuţie posibilitatea anulării alegerilor, după ce anterior validase, prin Hotărârea nr. 31 din 2 decembrie 2024 turul I şi rezultatele acestui tur.
"Curtea constată că şi acest motiv de nelegalitate este întemeiat", spune motivarea deciziei de la Ploiești.
Judecătorul consideră că este întemeiat şi motivul de nelegalitate privind încălcarea condiţiilor de fond prevăzute de art. 52 din Legea nr. 370/2004 necesare pentru anularea alegerilor.
Astfel, conform prevederilor art. 52 alin. (1) din legea menţionată, „(1) Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.”
"Or, în prezenta cauză, pretinsele fraude reţinute în motivarea hotărârii contestate, fără a fi dovedite în mod corespunzător, după cum se va detalia în cele ce urmează, nu vizează cerinţa prevăzută de lege, respectiv votarea şi stabilirea rezultatelor de natură a modifica atribuirea mandatului sau ordinea candidaţilor, ci o etapă anterioară procesului de votare, respectiv etapa derulării campaniei electorale anterioare votului propriu zis, vizând modalitatea de informare a alegătorilor prin intermediul social-media, respectiv finanţarea campaniei electorale, aspecte care nu intră sub incidenţa textului de lege indicat"- se mai spune în document.
Curtea de Apel de la Ploiești a reținut că toate cele șase motive de nelegalitate pe fond invocate de reclamantă sunt întemeiate.
Știre în curs de actualizare
