Moartea unei românce a dus la o mișcare amplă împotriva instituțiilor statului, în Spania. Femeia era victima traficului de persoane

Moartea unei femei de cetățenie română în vârstă de 41 de ani, victimă a traficului de persoane din Spania, a dus la o mișcare amplă împotriva instituțiilor statului care au contribuit, prin neglijență și pasivitate la decesul acesteia.

Author: Alexandra Costea marți 18 ianuarie 2022 , 14:56

Moartea unei românce a dus la o mișcare amplă împotriva instituțiilor statului, în Spania. Femeia era victima traficului de persoane

Moartea unei românce a dus la o mișcare amplă împotriva instituțiilor statului, în Spania. Femeia era victima traficului de persoane

[Sursa foto: Mail BD]
DISTRIBUIE
acest articol
DIMENSIUNE
TEXT ARTICOL
Aa - Aa+

In articol:

Femeia era cunoscută sub numele Lilia Ochișor, dar nimeni nu-i cunoștea cu adevărat numele de familie.

Se știa cu siguranță faptul că era moldoveancă, și mamă a doi copii pe care nu îi mai văzuse de mai bine de 2 ani. Pe Calle d’En Robador din Raval din Barcelona, ​​unde petrecea până la 20 de ore pe zi căutând clienți și bani, era cunoscută sub numele de Lili.

Autopsia de după decesul său, survenit în data de 30 martie 2019 pe vremea când avea doar 41 de ani, subliniază că moartea a fost cauzată de leucemie pentru care nu a fost niciodată tratată. Dar adaugă că a avut hemoragii subcutanate, fracturi multiple și semne de „posibil abuz în diferite momente ale vieții sale”.

Citeste si: O româncă din Italia a fugit desculță 7 kilometri pentru a-și denunța soțul care a bătut-o crunt pentru că nu a pregătit prânzul

Românca a avut parte de o viață nefericită și violentă

O viață nefericită și violentă, plină de frică și durere unde nimeni nu a intervenit. Nici măcar instituțiile care ar fi trebuit să o apere.

Organizația Women's Link Worldwide, axată pe drepturile femeii și promotoare a convingerilor istorice pentru eșecuri instituționale, ca în cazul Angelei González, a depus o plângere „pentru acțiune neglijentă” și „pasivitate” din partea diferitelor instituții: Garda Urbană din Barcelona, Mossos d'Esquadra, Corpul Național de Poliție și Parchetul din Barcelona.

Aceștia sunt acuzați că nu au luat nicio măsură în ciuda faptului că știau de situația de vulnerabilitate a femeii chiar de când a ajuns în Spania în decembrie 2011. 

În 2005, femeia a rămas văduvă și responsabilă de copiii ei în România, unde a început să practice prostituția din 2006. În 2011, traficanții au adus-o în Barcelona. „Autoritățile de poliție nu au identificat-o oficial ca fiind victimă a traficului pentru că nu a vrut să denunțe rețeaua de traficanți și i-au refuzat ani de zile protecția la care avea dreptul pentru a o obliga să vorbească”, a precizat Women's Link, care reamintește că Convenția de la Istanbul recunoaște dreptul la protecție a victimelor violenței sexuale, indiferent dacă depun sau nu o plângere.

„Solicitarea plângerii ca condiție pentru accesul la protecție este o practică proastă, contrară reglementărilor internaționale și europene privind traficul de persoane, care pune în pericol siguranța și viața victimelor. Este groaznic de știut că Lili a cerut ajutor și nu a fost protejată”, precizează Gema Fernández, avocat al ONG-ului.

Organizațiile menționează că împotriva ei a fost exercitată „hărțuire polițienească și administrativă”. În 2012, Poliția Urbană a arestat-o ​​în ciuda faptului că erau „pe deplin conștienți de situația traficului în scopul exploatării sexuale” a femeilor. În 2014 au cerut internarea ei într-un Centru de Internare a Străinilor (CIE) și i-au dat până la 25 de amenzi între 2012 și 2014 pentru „oferirea de servicii sexuale pe drumurile publice”.

În povestirea cronologică a evenimentelor care însoțește plângerea, Women's Link înșiruie semnele care au arătat-o ​​pe Lilia drept victimă a traficului de persoane: românca a refuzat să depună plângere de teamă că cei care vor suferi represaliile vor fi proprii ei copii, identitatea traficanților ei era cunoscută, a prezentat semne de violență fizică, răni și urme de agresiune. Totodată, ei subliniază că sănătatea ei mintală s-a deteriorat din cauza presiunii pe care a suferit-o din partea exploatatorilor săi și „din partea mediului”.

Citeste si: O româncă a fost reţinută în Spania. Femeia avea 8 mandate de arestare

Povestea tragică a Liliei Ochișor 

În primul an pe care l-a petrecut departe de casă, în Spania, conform prezentării evenimentelor culese de Women’s Link, Lilia a făcut naveta în România la fiecare trei luni pentru a-și vedea cei doi copii și a-și pune în ordine documentele administrative. După arestarea sa, a fost inițiat un dosar de expulzare și nu s-a putut întoarce acasă la cei mici.

Nu și-a mai văzut copiii. „Situația doamnei Ochișor, și mai precis violențele pe care aceasta le-a suferit în calitate de victimă a traficului de persoane, a făcut obiectul diferitelor cercetări judiciare, toate clasate din lipsa de voință a organelor polițienești și judiciare de a efectua o anchetă cuprinzătoare”, menționează ONG-ul în plângerea sa, conform Mail BD.

În luna septembrie a anului 2018, cu doar șase luni înainte de a se stinge din viață, Lilia Ochișor a rămas pe străzi. Femeia și-a petrecut nopțile pe băncile din Raval sau cu clienții ei, „ceea ce o determină să ofere servicii sexuale mai multe ore pe zi și o expune la mult mai multe violențe de tot felul”. Românca mânca doar o dată pe zi. O colegă de la Raval i-a oferit o cameră în februarie 2019.

A fost înmormântată în data de 4 iunie 2019 la Barcelona. Consiliul Local și-a asumat costurile înmormântării. Organizațiile nu au reușit să-i localizeze copiii.

Suspiciunea unuia dintre martorii dosarului este că fiica ei, care este acum majoră, lucrează ca prostituată în România, supravegheată de aceeași familie care a exploatat-o pe mama ei.

Citeste si: Patru români au crezut că au dat lovitura în Italia. S-au angajat la Amazon și au furat marfă de un milion de euro


Abonează-te pe


Clipul zilei pe stirilekanald.ro:
Te-ar putea interesa si