PNL, USR şi PMP au depus la Parlament un proiect de hotărâre pentru constituirea unei comisii de anchetă privind îngrădirea dreptului la vot al românilor din Diaspora.
Tinând cont de faptul că zeci de mii de cetăţeni români din Diaspora nu au putut să-şi exercite dreptul la vot garantat de Constituţie la alegerile europarlamentare din data de 26 mai 2019,
Dat fiind că această situaţie constituie o repetare a ceea ce s-a petrecut si la alegerile prezidenţiale din 2014 şi nu s-au luat măsuri suficiente pentru a îmbunătăţi procesul de votare,
Având în vedere faptul că numărul secţiilor de votare a fost mult prea mic în comparaţie cu numărul alegătorilor care doreau să-şi exprime opţiunea de vot,
Ţinând seama de faptul că Guvernul nu a dorit să prelungească programul de votare al secţiilor din Diaspora, acolo unde cetăţenii români au aşteptat ore în şir pentru a ajunge la urne,
Pentru stabilirea concluziilor, răspunderilor şi măsurilor ce se impun, în conformitate cu prevederile art. 64 alin. (4) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 75 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă transmitem Proiectul de Hotărâre pentru constituirea unei comisii de anchetă cu privire la îngrădirea dreptului de vot al cetăţenilor români din Diaspora”, se arată în proiectul de hotărâre depus la Camera Deputaţilor, potrivit news.ro.
Obiectivele comisiei ar urma să vizeze: circumstanţele în care a fost stabilit un număr de secţii de votare ce s-a dovedit a fi insuficient; cine au fost responsabilii pentru organizarea defectuoasă a alegerilor din Diaspora; în ce măsură observatorii de la secţii au acordat asistenţa necesară alegătorilor pentru a fi îndrumaţi spre alte secţii de votare; de ce nu s-a prelungit programul de votare la secţiile cu probleme din Diaspora.
Citeste si: Teodor Meleşcanu: Niciun moment nu mi-am pus problema demisiei
În vederea audierii, Comisia parlamentară de anchetă poate cita orice persoană care lucrează în cadrul Guvernului sau în cadrul altor organe ale administraţiei publice, servicii sau instituţii publice şi care poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei.
Citeste si: VIDEO| Umilirea diasporei, rusinea unei tari
Potrivit documentului, Comisia parlamentară de anchetă poate invita orice altă persoană care poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei
În cazul în care este necesară prezenţa unor experţi pentru lămurirea unor fapte sau împrejurări în vederea aflării adevărului, Comisia parlamentară de anchetă dispune efectuarea de expertize.
Comisia parlamentară de anchetă poate solicita Guvernului sau altor organe ale administraţiei publice, servicii sau instituţii publice înscrisuri care pot servi la aflarea adevărului, se mai arată în proiect.
Constatările, concluziile şi propunerile Comisiei parlamentare de anchetă vor face obiectul unui raport final, care va fi depus la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor în termen de 60 de zile de la data constituirii Comisiei parlamentare de anchetă. Termenul de depunere a raportului poate fi prelungit de Biroul permanent, la cererea motivată a preşedintelui de comisie. După primirea raportului, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor îl vor pune la dispoziţia grupurilor parlamentare şi îl vor înscrie pe ordinea de zi, pentru a fi supus dezbaterii plenului Camerei Deputaţilor.
