Sărbătoare mare azi pentru ortodocși. Ce nu trebuie să faci sub nicio formă

Biserica Ortodoxă sărbătoreşte Înălţarea Sfintei Cruci, numită şi Ziua Crucii, în fiecare an pe 14 septembrie. Este cea mai veche sărbătoare închinată cinstirii sfintei cruci pe care Iisus Christos s-a sacrificat pentru mântuirea lumii.

Razvan Ilie, luni 14 septembrie 2020 , 10:45

sarbatoarea inaltarii sfintei cruci
Sărbătoare mare azi: Înălțarea Sfintei Cruci
DISTRIBUIE
acest articol
DIMENSIUNE
TEXT ARTICOL
Aa - Aa+

In articol:

vvv

Potrivit Creștinortodox.ro, în această zi sărbătorim amintirea a două evenimente deosebite din istoria Sfintei Cruci: Aflarea Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul și înălțarea ei solemnă în față poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, în ziua de 14 septembrie din anul 335, precum și Aducerea Sfintei Cruci de la perșii păgâni, în anul 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a depus-o cu mare cinste în biserică Sfântului Mormânt (a Sfintei Cruci) din Ierusalim.

Citeste si: Un asteroid va trece foarte aproape de pământ. Are dimensiunea cât două terenuri de fotbal

Înviere miraculoasă după atingerea Sfintei Cruci

Potrivit tradiției, Sfânta Cruce a fost găsit din porunca Sfintei împărătese Elena, mama împăratului Constantin cel Mare. Datorită acesteia s-au găsit pe Golgota trei cruci.

Citeste si: Veste teribilă despre coronavirus de la Organizația Mondială a Sănătății

Pentru a afla care a fost crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul și care sunt crucile tâlharilor răstigniți odată cu El, patriarhul Macarie le-a spus să atingă pe rând crucile de o femeie moartă. Femeia a înviat în momentul în care a fost atinsă de cea de-a treia cruce, cea pe care a fost răstignit Hristos, spune tradiția.

După această minune, patriarhul Macarie a poruncit înălțarea Sfintei Cruci la un loc înalt, de unde să o poată vedea tot poporul.

Citeste si: Turneul WTA de la Istanbul, câștigat de o jucătoare din România!

Tradiții cu privire la Înălțarea Sfintei Cruci

Când împăratul persan Hosroe a cucerit Ierusalimul, a luat cu el Crucea Domnului în Persia. Sfântă Cruce a rămas aici timp de paisprezece ani, până când Hosroe a fost învins de împăratul Heraclie, care a dus sfântă cruce în Ierusalim.

Înălțarea Sfintei Cruci se serbează cu post, pentru că ea ne aduce aminte de patimile și moartea Mântuitorului, arată sursa citată.

Citeste si: Horoscop 14 septembrie 2020. O zodie va avea parte de senzații tari

În popor, sărbătoarea de zi se mai numeşte şi Ziua Crucii şi este considerată dată ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei. Conform tradiţiei populare, de ziua Crucii se închide pământul, care ia cu sine insectele, reptilele şi plantele ce au fost lăsate la lumină în primăvară.

Citeste si: VIDEO - Minoră abuzată, timp de un an de zile, de un proxenet din Capitală

Ce trebuie să faci de Înălțarea Sfintei Cruci

Pe 14 septembrie, la biserică se sfinţesc busuiocul, mentă, maghiranul şi cimbru, considerate plante magice. Acestea îi apară pe credincioşi de diverse boli, dar veghează şi asupra păsărilor şi animalelor din ograda.

Monedele sfinţite în această zi, păstrate în portofel, alături de o cruciuliţă aduc belşug şi spor în muncă. De asemenea, se spune că nu este bine să se mănânce usturoi, nuci, prune şi peştele. Este recomandat să se ţină post negru, aspru, pentru vindecarea sufletului şi a trupului. Nu este voie, în ziua Înălţării Sfintei Cruci, să se lucreze, pentru a nu atrage primejdiile.

Citeste si: Vânător de cerb, ucis după ce a adormit în lanul de porumb

14 septembrie: preotul sfinţeşte via şi butoaiele de vin

Ziua Crucii este o sărbătoare populară, sinonimă cu Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui. Pământul, deschis pentru plante, insecte şi reptile la Alexii (17 martie), se închide, după şase luni, la Ziua Crucii.

sarbatoarea inaltarii sfintei cruci
Ce tradiții sunt de Înălțarea Sfintei Cruci

Sunt două sărbători plasate în preajma echinocţiilor de primăvară (Alexii) şi de toamnă (Ziua Crucii) care împărţeau calendarul popular în două anotimpuri de şase luni: vara (17 martie-14 septembrie) şi iarna (14 septembrie-17 martie).
La Ziua Crucii florile se plâng una alteia că se usucă, iar cele care înfloresc după această dată, în special brânduşa de toamnă şi fragii sunt „necurate“ şi aparţin morţilor. În sudul ţării începe culesul viilor şi bătutul nucilor.

Tot în această zi, preotul sfinţeşte via şi butoaiele de vin, pentru ca şi în viitor gospodarul să se bucure de o recoltă bogată. Strugurii din ultima tufă de vie nu trebuie culeşi astăzi. Ei trebuie păstraţi ca ofrandă pentru păsările cerului şi de aceea se numesc, în limbaj popular, strugurii lui Dumnezeu. În serile culesului, podgorenii fac focuri din viţă uscată, în jurul cărora petrec cu mâncare, băutură şi muzică.

Clipul zilei pe stirilekanald.ro:
Te-ar putea interesa si