Masterat de prestigiu din Universitatea din București, suspendat în anul universitar 2025-2026
Situație rară în învățământul românesc: un grup de 15 masteranzi se luptă pentru dreptul lor de a-și continua studiile într-un domeniu în care România a excelat în trecut, prin nume ca Mircea Eliade sau Ioan Petru Culianu. Singurul program de studii dedicat Istoriei religiilor și Religiei comparate este suspendat din motive administrative și financiare de Universitatea din București, însă studenții vor să învețe cu orice preț. Ei sunt susținuți de cadrele didactice și au înaintat trei memorii, inclusiv la Ministerul Educației și Cercetării, în speranța că "spiritul" va învinge "litera" legii.
Drept la replică – Masteranzii „Studii Religioase – Texte și Tradiții” reacționează la poziția Universității din București
Studenții care au fost admiși la masteratul "Studii religioase" au transmis către redacția ȘtirileKanalD următorul "Drept la replică", pe care îl publicăm ca atare mai jos:
"Articolul „Singurul masterat din România care studiază religiile lumii, suspendat de Universitatea din București. Studenții și cadrele didactice țin piept blocării, pe care o consideră «abuzivă» și se bat pentru domeniul dus pe culmi de Eliade și Culianu”, semnat de redacția Știrile Kanal D și care conține declarații oficiale ale Universității din București, transmite public informații denigratoare și fapte neadevărate despre masteranzii programului „Studii Religioase”.
În virtutea dreptului la informare corectă și echilibrată, semnatarii prezentului text formulează următoarele clarificări:
1. „Au ales spiritul în locul legii” este o calomnie
Afirmația potrivit căreia am fi „ales Spiritul în locul legii” este, pe cât de poetic exprimată, pe atât de insultătoare, calomnioasă și falsă. Realitatea este simplă: litera legii a fost încălcată de Universitate, iar despre acest lucru vorbim. Nu despre „spirit”, ci despre o decizie administrativă abuzivă, luată fără respectarea procedurilor legale și a drepturilor studenților admiși.
Înțelegem că este tentant sa prezinți astfel situația, dar nu este real. Reacția noastră este la încălcarea legii.
2. O minciună repetată nu devine adevăr
Nici un candidat nu a fost informat în prealabil că programul ar putea fi suspendat.
Pe site-ul oficial, la secțiunea admiterii, se menționează posibilitatea, dar nu există nici o singură mențiune privind un număr minim de studenți, necesar pentru deschiderea programului.
Afirmația Universității că această condiție era cunoscută este falsă și reprezintă o încercare de a rescrie realitatea post factum.
Oricum, în momentul în care s-a trecut la etapa confirmării locului și semnării contractului, condițiile de admitere nu mai reprezintă, în niciun fel, un argument.
3. Din momentul semnării contractului, masteranzii nu s-au mai putut înscrie la un alt master
Afirmația „contractul intră în vigoare la 1 octombrie” este, ne iertați, sfidătoare și plină de ipocrizie. S-au cerut insistent toate actele în original. Așadar, Universitatea dovedește că a putut să denunțe oricând contractul, dar masteranzii, nu. Să înțelegem, după declarațiile din presă, că a fost o inducere în eroare intenționată de la bun început?
4. Acțiunile Universității au consecințe reale
Decizia de suspendare a fost anunțată după termenul-limită al înscrierilor la toate facultățile – 23 septembrie. Ca urmare, 15 persoane admise și cu contracte semnate au rămas în afara
sistemului universitar, fără nicio alternativă de școlarizare pentru anul în curs.Într-un stat de drept, acțiunile trebuie să aibă consecințe, iar erorile administrative nu pot fi acoperite prin tăcere instituțională.
5. Lipsa de empatie are victime directe
Printre cei afectați se află o studentă care, odată cu pierderea statutului de student, a rămas fără pensia de urmaș. Cazul ei nu este o simplă „situație administrativă”, ci o tragedie umană, produsă de o decizie iresponsabilă.
Cerem Universității să-și asume efectele concrete ale deciziilor sale asupra oamenilor pe care ar trebui să-i protejeze.
6. Atac în loc de dialog
Nu ne dăm seama dacă această bătaie de joc este punctul de vedere oficial al Universității din București și dacă așa tratează, în general, alte ființe umane. Fără empatie, atacând în loc să protejeze, mințind fără remușcări.
7. Datele oficiale sunt o altă mascaradă
Cei 15 sunt studenți admiși, nu candidați. Candidați au fost mai mulți. Nu poate fi catalogat acest masterat ca altele cu 0/3/9 candidați.
8. Nu e vorba despre „candidați”, ci despre „studenți”
Repetăm: nu vorbim despre un grup de candidați neadmiși, ci despre studenți care au trecut printr-un examen de admitere și au semnat legal contracte de studii cu Universitatea din București.
Prin suspendarea programului, acești studenți au fost excluși fără temei și fără respectarea obligațiilor asumate de instituție.
9. Spre rușinea tuturor, in ciuda faptului că presa este plină de declarații, Universitatea nu a răspuns niciunui memoriu sau mesaj prin e-mail pe acest subiect.
Cerem public conducerii Universității să își asume responsabilitatea pentru acest abuz și să repare situația în cel mai scurt timp.
Nu vom accepta ca domeniul studiului religiilor, una dintre marile moșteniri academice ale României, să fie redus la tăcere prin decizii administrative arbitrare", se spune în "Dreptul la replică" semnat de masteranzii admiși la programul „Studii Religioase – Texte și Tradiții” Facultatea de Limbi Străine – Universitatea din București".
Știrea inițială. Tinerii au protestat public față de decizia de suspendare a masteratului “Studii religioase – Texte și tradiții” cu doar câteva zile înainte de începerea anului universitar 2025- 2026.
Ei au considerat demersul ca fiind “abuziv”, iar cadrele didactice din program s-au alăturat protestului. Poziția lor a fost mediatizată, iar Universitatea din București a reacționat prin precizări și drepturi la replică.
“Nu se poate ca un tânăr care dorește să își continue studiile să fie împiedicat să facă acest lucru după ce a fost admis în urma unui concurs riguros”, a sintetizat situația pentru Mediafax prof. dr. Madeea Axinciuc, inițiatorul și coordonatorul acestui program.
Masteratul care a generat o dezbatere aprinsă în ultimele zile este primul și unicul program din România care propune studierea academică și neconfesională a fenomenului religios, conferind aceeași demnitate, fără discriminare, diferitelor tradiții religioase- creștinism, iudaism, islam, hinduism, budism, daoism etc.
Ceea ce reproșează studenții este că au trecut de examene, au achitat taxe, au semnat chiar și contractul de studii cu Universitatea și, totuși, nu pot urma cursurile dorite.
Ca reacție, Universitatea din București a explicat pentru ȘtirileKanalD.ro că există o decizie a Consiliului de Administrație încă din 2020, prin care s-a stabilit un număr minim 20 de candidați înscriși la un masterat, că studenții au fost informați din timp cu privire la condiții și, în plus, li s-a oferit posibilitatea de a fi redistribuiți la alte programe din Facultatea de Limbi și Literaturi Străine.
Propunerea de transfer către un alt masterat nu poate reprezenta o opțiune în viziunea tinerilor, masteratul fiind unul interdisciplinar și cu o tematică care nu este abordată nici măcar tangențial de alte programe de la Limbi Străine.
Pe de altă parte, masteratul a funcționat coerent în ultimii 15 ani în cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, întrucât permite accesul direct la textele-sursă ale religiilor, prin învățarea limbilor în cauză (tibetană, greacă veche, mongolă, ebraică, sanscrită, coptă, slavonă etc). În acest fel, este posibilă "abordarea științifică și evaluarea critică și cu discernământ a fenomenului religios, a literaturii de factură religioasă, a diferitelor tradiții și mișcări religioase".
Masterate cu zero candidați, pe aceeași listă cu “Religiile lumii”
Universitatea din București a precizat pentru ȘtirileKanalD.ro că programul de masterat „Studii religioase: texte și tradiții” nu a fost singurul aflat în situația de a nu avea numărul minim de 20 de candidați.
“În fiecare an există programe de masterat care nu se mai susțin din cauza numărului mic de studenți înscriși”, spun reprezentanții UB.
Alte 13 masterate nu au întrunit condiția necesară și nu vor fi școlarizate anul acesta. Cu toate acestea, potrivit situației prezentate de Rectorat, programul de “Studii religioase” a avut cei mai mulți studenți înscriși:
- Zero candidați la concursul de admitere au avut mai multe programe de masterat (5): „Studii de dezvoltare internațională și etica relațiilor internaționale” și „Filosofie analitică” (Facultatea de Filosofie), „Fotonică, plasmă și laseri” și „Fizica materialelor avansate și nanostructuri” (Facultatea de Fizică) și „Geobiologie aplicată în conservarea patrimoniului natural și cultural” (Facultatea de Geologie și Geofizică);
- 4 candidați pentru Programul de masterat „Comunicare și comuniune eclezială în spațiul ortodox” (Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul”);
- 9 candidați la concursul de admitere pentru programul de masterat „Strategii comunicaționale interculturale – literare și lingvistice” (Facultatea de Limbi și Literaturi Străine);
- 13 candidați s-au înscris la Programul de masterat „Dreptul Uniunii Europene” (Facultatea de Drept) și programul de masterat „Istorie și tradiție creștină” (Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul”).
- 15 candidați pentru programul de masterat „Studii religioase: texte și tradiții” (Facultatea de Limbi și Literatură Străine).
Argumente financiare pentru neșcolarizarea unor masterate
Numărul minim de studenți admiși pentru care funcționarea unui program de studii universitare de licență sau masterat poate fi susținută financiar, transmite Universitatea din București “a fost stabilit în urma unor analize de cost temeinic argumentate” și a fost aprobat în ședința Consiliului de Administrație din 8 iulie 2020.
“Analizele sunt actuale și în 2025”, au precizat oficialii UB, care au răspuns unei întrebări referitoare la economia de costuri pe care o obține Universitatea București prin desființarea masteratului de Studii religioase:
“Desfășurarea activității Universității din București nu se realizează după principiul „economiei de cost/beneficii”, ci al eficienței care comportă mai mulți factori: relevanța pentru domeniul academic, relevanța pentru piața muncii, interesul studenților, finanțarea bugetară per student de la Ministerul Educației și Cercetării, cofinanțarea din resursele Universității din București, spațiile de studiu disponibile, spații de cazare în căminele UB, resursele umane disponibile etc”, au explicat reprezentanții Rectoratului.
Potrivit acestora, pe baza unui cost de eficiență, “matematica a arătat că programele masterale au nevoie de minimum 20 de studenți ca să poată funcționa”.
“Strategie distructivă care împiedică performanța”
De partea cealaltă, cadrele didactice care s-au solidarizat cu masteranzii acuză o “strategie distructivă” care privilegiază alte criterii decât performanța și spun că “este inadmisibil ca într-o universitate de stat care se laudă cu dezideratul performanței în cercetare să fie precumpănitor criteriul redresării economice și al realizării de venituri, în defavoarea calității”.
“Nu s-a pus niciodată problema de a școlariza cohorte (pentru veniturile Universității), ci oameni cu adevărat pasionați de acest domeniu de nișă, căci au dreptul, prin reglementările în vigoare, să se ocupe de acest domeniu care, altfel, este scos de pe harta studiilor din România”, a precizat prof. dr. Madeea Axinciuc.
Rectoratul UB are o perspectivă opusă și le cere cadrelor didactice să înțeleagă că o universitate nu este o instituție publică cu resurse nelimitate, "un sac fără fund”.
“Într-o democrație, o universitate funcționează după legile economiei de piață care înseamnă investiții în pregătirea studenților în conformitate în principal cu cerințele pieței, și nu cu domeniile de expertiză ale cadrelor didactice. Universitățile trebuie să fie competitive, iar programele lor atractive pentru studenți”, spun oficialii UB.
Studenții reclamă "blocarea abuzivă" a masteratului după ce au semnat contractele de studiu
Spre deosebire de alte grupe sau generații de studenții care au trecut prin aceeași experiență neplăcută a închiderii unui program de studii înainte să înceapă, masteranzii admiși la “Studii religioase” în 2025 nu au acceptat clasicul "Asta e", ci au protestat pentru dreptul lor de a învăța.
Psihologul Victor Sfîrlea, admis în programul de masterat, a contestat “buna credință contractuală” din partea Universității din București, în condițiile în care au semnat un contract care garanta “fără echivoc dreptul la școlarizare”, dar s-a invocat ulterior “o prevedere vagă și ascunsă din procedură”.
“Pe de o parte, toți 15 am semnat câte un contract care ne garanta explicit și fără echivoc dreptul la școlarizare, la desfășurarea integrală a programului de masterat. Însă, la secțiunea 7.1 a procedurii de admitere există o clauză care stipulează că facultatea "nu poate garanta organizarea" programului în absența unui "număr minim de studenți"... Unde este transparenț a? Numărul minim, despre care am aflat abia după desființarea masteratului, că ar fi fost 20, nu a fost făcut public niciodată! Iar un criteriu necunoscut este un criteriu injust! A existat oare o bună credință contractuală din partea Universității din Bucureș ti? Păi cum poți să împaci garantarea fermă a școlarizării din contract cu prevederea vagă și ascunsă din procedură?", a comentat situația masterandul.
Răspunzând în numele tuturor colegilor săi, masterandul se întreabă dacă nu cumva sacrificarea programului masteral "Religiile Lumii, texte și tradiții" a fost plănuită pentru a redistribui forțat un număr de studenți către alte programe, "asigurându-se astfel pe de o parte finanțare de la stat și pe de alta tăierea de costuri prin eliminarea programului în care noi am fost admiși".
"Ei, uitați că noi, cei 15 nu acceptăm să fim doar niște unități statistice într-un astfel de calcul care, iertare, nouă ni se pare foarte meschin. Am venit la admitere cu un scop precis, iar modul în care s-au întâmplat lucrurile, modul în care memoriile noastre au fost complet ignorate(...) ne face să ne punem întrebări serioase despre valorile pe care Universitatea din București le afirmă, dar în practică pare să le neglijeze. Noi încă sperăm ca Universitatea din București să își restabilească integritatea și să ne deschidă programul masteral așa cum ne-a fost promis”, a adăugat Victor Sfîrlea.
Universitatea București: Contractele de studii nu intrau în vigoare la data semnării
În replică, Universitatea din București susține că acuzațiile studenților se bazează pe "afirmații profund neadevărate". Candidații ar fi fost informați încă de dinainte de demararea procesului de admitere că există posibilitatea ca un anumit program să nu școlarizeze, iar precizarea este clară în Procedura de admitere la programele de masterat de pe site-ul Facultății de Limbi și Literaturi Străine (la punctul 7.1).
"De asemenea, facem precizarea că, așa cum este menționat și în contractele semnate de către studenți, acestea intră în vigoare la 1 octombrie 2025, și nu la data semnării, iar comunicarea deciziei în cauză a fost făcută în timp util", au adăugat reprezentanții UB.
Profesorii și studenții se opun redistribuirii aleatorii către alte masterate
Încercările Universității de a reține studenții admiși în programul “Studii religioase” pentru alte programe masterale, prin redistribuire, constituie un alt abuz, consideră cadrele didactice de la masterat, deoarece “se încalcă grav opțiunea de studiu a studentului” și procedura de admitere care presupune susținerea probelor de examen pentru un masterat anume.
“Eu nu am ales acest program din dorința de a adăuga încă o diplomă în CV, ci pentru că el corespundea chemării mele autentice, direcției mele de formare și valorilor în care cred”, a declarat un alt masterand, Denisa Milcică.
Potrivit acesteia, a transforma această alegere într-o problemă de „redistribuire” este nu doar o formă de manipulare, ci și o desconsiderare profundă a discernământului și vocației studenților.
"Întrucât este vorba despre oameni care nu vin doar pentru a face „un masterat oarecare”, suntem impresionați ca dascăli de hotărârea lor fermă de a se opune unei redistribuiri aleatorii (către programele care pot primi studenți) și de a acționa, dacă va fi nevoie, Universitatea din București în instanță”, a precizat Madeea Axinciuc.
La întrebarea privind redistribuirea masteranzilor de la un program interdisciplinar de cercetare științifică a fenomenului religios către programe de Limbi străine, care le limitează opțiunile, Rectoratul UB a răspuns:
“Conducerea Universității din București regretă situația acestui masterat, dar și a tuturor celorlalte programe care nu se pot susține în acest an universitar sau nu s-au susținut nici în alți ani din motivele enunțate mai sus, și nu doar financiare, și a făcut tot ceea ce legal este posibil pentru informarea prealabilă și ulterioară a candidaților și pentru oferirea de soluții pentru continuarea studiilor în domeniul academic respectiv”.
Studenții spun că sunt ignorați de Universitatea din București
Masteranzii și întregul corp profesoral au transmis fiecare câte un memoriu conducerii universității, dar, neprimind niciun răspuns în timp util, s-au adresat împreună Ministerului Educației și Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior.
Masteranzii spun că sunt ignorați de Universitatea din București și simt că sunt tratați cu o "agresivitate pasivă".
“Deși ne-am exprimat constant disponibilitatea pentru un dialog constructiv, nu a existat nicio inițiativă instituțională în acest sens. Continuăm să susținem demersurile noastre prin canale legale și academice, din convingerea că respectarea angajamentelor asumate și a principiilor etice universitare este esențială pentru credibilitatea mediului academic. Simțim o agresivitate pasivă din partea Universității. Suntem întâmpinați cu tăcere. S-au înaintat trei memorii, al candidaților admiși, al cadrelor didactice și al masteranzilor din anul II care au solidarizat cu noi. Pentru niciunul dintre ele nu s-a primit răspuns”, a explicat Victor Sfîrlea.
Masterandul a precizat că ultima soluție a grupului de tineri va fi să își caute dreptatea în sistemul de justiție.
“Universitatea din București trebuie să ia în considerare repararea prejudiciilor (inclusiv anul pierdut) pentru studenții afectați, dacă se demonstrează că decizia a fost nejustificată. Să ne gândim numai la cazul unei colege care își va pierde pensia de urmaș în urma neșcolarizării la masterat!”, a adăugat el.
Ce soluții propune Universitatea București și ce spun masteranzii și profesorii
Conducerea Universității din București încurajează cadrele didactice, inclusiv pe cele din acest program, să aplice pentru finanțare din resurse europene și chiar naționale, inclusiv prin crearea unui program de masterat comun pe această tematică, împreună cu universități din Universitatea Civică Europeană CIVIS, din care UB face parte, pentru a asigura resursele de susținere a unui astfel de program pe care cadrele didactice semnatare le invocă.
"Specialiștii din aparatul central al Universității din București sunt, desigur, la dispoziția cadrelor didactice interesate, pentru a le oferi consultanță și sprijin în identificarea de astfel de soluții", au precizat oficialii UB.
De partea cealaltă, cadrele didactice și studenții au exprimat îngrijorări privind discriminarea masteratelor în limba română.
În memoriile depuse, ei reclamă caracterul discriminatoriu al impunerii unui prag de minimum 20 de studenți pentru programele în limba română, în condițiile în care pentru cele în limbi străine ar fi acceptat un minimum de 12 studenți.
“Discriminarea sistematică a masteratelor în limba română la Universitatea din București conduce, ca strategie, la dispariția lor pe termen scurt. Se distruge astfel și aportul pe care acestea îl aduc la crearea de specialiști care să predea aceste domenii în limba română și să asigure perpetuarea lor în România", spun profesorii.
De ce nu este Masteratul de Studii religioase un “program stategic”
Universitatea din București precizează că a stabilit, pentru toate cele 20 de facultăți, posibilitatea de a înmatricula un singur program pe facultate sub aceste limite, care a fost denumit „program strategic”.
"Asupra acestui program strategic decide facultatea, prin reprezentanții ei, experți în domeniile academice respective, care au cea mai bună înțelegere a realităților domeniului respectiv", spun reprezentanții UB.
Pentru cazul masteratului de Studii religioase, conducerea Facultății de Limbi și Literaturi Străine a decis că acest program nu este unul strategic.
De partea cealaltă, unii profesori văd existența “programelor strategice” ca fiind stabilită în funcție de criterii netransparente și părtinitoare.
“La fel s-a întâmplat și în acest an. Masteratele declarate, după procesul de admitere, „strategice”, sunt altele de la an la an, în funcție de diferite interese economice, politice sau administrative”, afirmă Madeea Axinciuc.
În multe țări occidentale, universitățile tratează religia ca un obiect de studiu esențial, în cadrul domeniului "Religious Studies", pentru a înțelege cultura, istoria și evoluția societăților contemporane. Lipsa unei asemenea perspective poate duce la stereotipuri, neînțelegeri și, uneori, la intoleranță.
În România, o țară în care religia este puternic prezentă în viața publică, dar unde nu există o cultură academică solidă a studiului critic al religiei, programe precum cel de la Universitatea din București pot juca un rol crucial. Ele oferă un spațiu de reflecție unde religia este analizată cu instrumente intelectuale, nu dogmatice, în dialog cu știința, educația, antropologia, filosofia, sau psihologia.
"Înțelegerea religiei este esențială pentru înțelegerea lumii"
Psihologul Victor Sfîrlea spune că decizia Universității îl afectează serios în desfășurarea unei cercetări interdisciplinare în psihologia fenomenului religios, neavând alte opțiuni în spectrul academic românesc.
"Cercetez noile versiuni ale religiilor orientale, importate și modificate în Occident, și efectele lor asupra sănătății psihice a practicanților. Scopul meu este să clarific diferențele majore dintre aceste "neo-religii" și versiunile lor clasice de origine. În special, doresc să evidențiez mecanismele de "ocolire spirituală" și alienare pe care le văd în primele, în contrast cu aspectele sanogene și perene pe care le găsim în contextul lor cultural original. Este un domeniu necesar, dar neexplorat la noi. Pentru aceasta nu ajunge doar perspectiva psihologiei clinice și am nevoie de o metodologie de înțelegere a acestor religii pe care numai acest masterat mi-ar fi putut-o oferi în România!", a explicat masterandul.
Conform spuselor acestuia, și ceilalți 14 colegi masteranzi (psihologi, filologi, teologi etc) au venit cu proiecte inedite, care nu pot fi dezvoltate decât într-un masterat de cercetare dedicat.
Ce vor face în condițiile date, dacă ușile li se închid la Universitatea din București?
“Voi merge până la capăt alături de colegii mei și dacă masteratul nu va fi pus la loc pe linie ne vom adresa justiției. În plan personal, dacă nu se întâmplă nimic, mă îndrept spre exilul academic. Ce alternativă am? Voi studia la SOAS în Londra sau în Regatul Țărilor de Jos”, mărturisește Victor Sfîrlea, care adaugă:
“Dacă Universitatea din București, alma mater-ul lui Mircea Eliade, și-a negat moștenirea și nu-i mai susține pe cei care îi continuă opera, atunci eu îmi voi continua munca acolo unde i se acordă un cămin. Nu aș pleca pentru un master, ci pentru un mediu care încă crede că înțelegerea religiei este esențială pentru înțelegerea lumii”.
