Cu cât a crescut datoria publică a României în 2021? Din ce cauză a ajuns la 50% din PIB-ul țării și care sunt măsurile care pot să reducă datoriile României?
Datoria publică a României a crescut în mai 2021 cu aproape 1 mld. de lei în termeni nominali, însă ca pondere în PIB a rămas la sub 50%, ca urmare a majorării PIB-ului estimat. Însă, analiştii financiari consultaţi de Ziarul Financiar consideră, că România este foarte aproape de a trece linia roşie a datoriei publice, care să majoreze costul de finanţare al statului.
În 2021 a trecut pragul de 500 de miliarde de lei.
Astfel, măsurile urgente care pot să reducă datoriile României, ar putea fi eliminarea costurilor, adică și tăierea salariilor la stat ar fi una dintre ele.
Ce spune Florin Cîțu despre datoria publică a României?
„Nu știu dacă vom ajunge la 50%. Vom vedea dacă ajungem la 50%. În același timp este o recomandare, nu este o lege. Vom vedea ce se întâmplă atunci. Eu vă readuc aminte că la începutul anului am înghețat salariile, înainte de a avea acestă creștere peste 50%”, a afirmat Florin Cîțu.
Raportul datorie publică/PIB a crescut anul trecut la nivelul întregii Uniuni Europene de la 77% din PIB la sfârșitul anului 2019 la 90% la sfârșitul anului 2020.
Citeste si: Ce avere are Nelu Iordache, omul de afaceri saltat de DNA direct din avion
Legea responsabilităţii fiscal-bugetare arată că la un nivel al datoriei publice situat între 50 şi 55% din PIB ministrul de finanţe trebuie să vină public cu un plan de reducere a gradului de îndatorare şi una dintre măsuri să fie eliminarea totală a cheltuielilor cu salariile bugetarilor. La un nivel al datoriei publice situat între 55 şi 60% din PIB, legea prevede îngheţarea cheltuielilor cu asistenţa socială.
Din 2015 și până în prezent, datoria publică a României s-a dublat în termeni nominali. În 2015 gardul de îndatorare al României era de 37,8% din PIB, mai exact 270 mld. de lei. Iar la finalul lui 2019, datoria era, în termeni nominali, de 373,5 mld. lei, cu peste 100 de mld.
A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, specializarea Comunicare și Relații Publice, în cadrul Universității din București.
Primii ei pași spre o carieră în jurnalism i-a făcut la postul de televiziune Kanal D, acolo unde a început mai întâi ca practicant în redacție, și ulterior a fost promovată pe o poziție de redactor de știri.
Alina are o experiență de aproape doi ani în domeniul presei și se declară pasionată de arta povestirii în scris. Printre pasiunile ei se numără și călătoriile, plimbările în natură care o inspiră de fiecare dată, lectura, dar și desenul și pictura.
Pasiunea pentru jurnalism a descoperit-o încă de pe băncile liceului, când se vedea deja în redacția unui post de televiziune cunoscut.
Acum, ca redactor de știri, poate spune că, pentru ea, scrisul înseamnă o comunicare fără blocaje, un instrument prin care poate transmite publicului multiple cunoștințe câștigate pe parcursul experienței acumulate. Uneori îi place să spună că scrisul poate însemna mult mai mult, și anume o evadare din cotidianul cenușiu, care o poate transpune într-un tărâm de poveste, plin de culoare și emoție. De asemenea, în redactarea articolelor pentru stirilekanald.ro îi place să relateze mereu adevărul și informațiile de actualitate.
