1 din 3 | De ce România nu trebuie să ajungă din nou la mâna FMI. Ce înseamnă un împrumut de la Fondul Monetar: O datorie care costă mai mult decât bani
2 din 3 | De ce România nu trebuie să ajungă din nou la mâna FMI. Ce înseamnă un împrumut de la Fondul Monetar: O datorie care costă mai mult decât bani
3 din 3 | De ce România nu trebuie să ajungă din nou la mâna FMI. Ce înseamnă un împrumut de la Fondul Monetar: O datorie care costă mai mult decât bani
România s-ar putea confrunta cu o alegere dificilă: să aplice măsuri drastice pentru a salva economia sau să se împrumute din nou de la Fondul Monetar Internațional (FMI). Ce înseamnă, de fapt, dacă vom ajunge la această soluție?
La mai bine de 15 ani de la criza economică globală din 2008, când România a fost nevoită să solicite un împrumut semnificativ de la FMI, economiștii și analiștii avertizează asupra riscurilor și ce înseamnă dacă se ajunge din nou în această situație. Aceasta ar putea însemna nu doar un colac de salvare financiară, dar și măsuri severe care ar afecta direct viața românilor.
România și împrumutul din 2009: Lecții din trecut
În 2009, în urma crizei economice globale, România a fost nevoită să apeleze la FMI pentru a obține un împrumut de aproximativ 20 de miliarde de euro. Guvernul român a ajuns la concluzia că, fără sprijin extern, criza putea fi mult mai adâncă și mai lungă, iar efectele asupra populației ar fi fost devastatoare.
Împrumutul a venit cu condiții clare, impunând o serie de măsuri de austeritate severe, care au afectat direct bugetul public, salariile din sectorul public și cheltuielile sociale. Printre condițiile impuse de FMI s-au numărat tăieri de salarii și pensii, creșterea TVA-ului, privatizări de stat și restructurarea unor sectoare cheie ale economiei. Aceste măsuri au avut un impact imediat asupra românilor, care au simțit pe pielea lor efectele crizei economice și ale austerității, iar în perioada 2010-2011, protestele sociale au fost numeroase.
Deși împrumutul de la FMI a ajutat România să evite un colaps financiar total, costul social al acestuia a fost mare. Multe familii s-au confruntat cu dificultăți financiare, iar încrederea populației în autorități și în economiști a fost afectată pentru mulți ani. Pe lângă impactul imediat asupra traiului de zi cu zi, împrumutul a generat și o povară pe termen lung pentru bugetul statului, care a fost nevoit să ramburseze datoriile într-un interval foarte scurt.
Declarațiile economiștilor: Teama unui nou împrumut
Adrian Negrescu, economist cu experiență, atrage atenția asupra riscurilor actuale ale economiei românești și asupra posibilității ca România să fie nevoită din nou să apeleze la FMI.
"Dacă nu vom opri contractele pentru bunuri și servicii, care au atins un nivel record în primele trei luni ale anului 2025, și dacă nu vom face tăieri semnificative în sectorul bugetar, mă tem că, la un moment dat, chiar și cu majorarea taxelor, nu va fi suficient, iar va trebui să apelăm la Fondul Monetar Internațional, care ne-ar putea oferi un sprijin financiar pentru a depăși criza, dar cu măsuri mult mai drastice decât cele prevăzute de autorități în prezent."
Această declarație subliniază o realitate economică extrem de preocupantă. În ciuda unor măsuri de austeritate implementate în trecut și a creșterii taxelor, România ar putea ajunge într-o situație în care împrumutul de la FMI devine singura opțiune viabilă pentru a evita o criză
economică totală. Totuși, acest sprijin ar veni cu condiții dure care ar putea afecta din nou viața românilor.Ce este FMI și cum ajută acesta țările
Fondul Monetar Internațional (FMI) este o instituție financiară internațională, creată în 1945, care reunește 190 de țări membre. Scopul său principal este de a promova cooperarea monetară globală, stabilitatea economică și de a oferi asistență financiară țărilor care se confruntă cu dificultăți economice. FMI îndeplinește trei funcții esențiale: supraveghere, creditare și asistență tehnică.
FMI ajută țările membre prin acordarea de împrumuturi pentru a rezolva problemele legate de dezechilibrele balanței de plăți, ceea ce poate include deficite mari în comerțul extern sau lipsa de capital intern. Pe lângă împrumuturile financiare, FMI oferă și consultanță tehnică și recomandări pentru implementarea reformelor economice.
De-a lungul timpului, România a utilizat resursele FMI de 13 ori, pentru a sprijini programele economice ale guvernului. Ultimul acord de acest tip a fost semnat în 2013 și a fost de tip preventiv, având scopul de a susține implementarea unor reforme economice, cum ar fi privatizările, restructurările în sectoare cheie și alinierea la standardele economice ale Uniunii Europene. Acesta a fost încheiat în 2015, iar până acum autoritățile nu au considerat necesar un nou acord, potrivit informațiilor existente pe site-ul oficial al Ministerului Afacerilor Externe.
În schimb, deși FMI oferă asistență financiară, acest ajutor vine cu condiții dure, care presupun implementarea unor măsuri de austeritate. Aceste măsuri pot include reducerea cheltuielilor publice, creșterea taxelor și privatizarea unor sectoare strategice ale economiei, ceea ce poate afecta direct bunăstarea cetățenilor. De aceea, mulți economiști și analiști avertizează asupra riscurilor de a depinde de FMI, având în vedere costurile pe termen lung.
Un împrumut de la FMI, deși poate rezolva o criză iminentă, este o soluție temporară și poate lăsa țările vulnerabile la noi provocări economice pe termen lung.
