EXCLUSIV - Aderarea României la Spațiul Schengen. ”Nu avem șanse credibile de a fi admiși mai devreme de 2025”, spune Marius Ghincea, analist de politică externă. De ce se opune, de fapt, Austria?

”Nu doar că aşteptaţi această decizie, ci o şi meritaţi încă din 2011. Parlamentul European şi-a făcut datoria şi, dacă va trebui să mai facem ceva pentru a identifica ce mai avem de făcut, o vom face. Majorităţile există, nu e nicio problemă în ceea ce ne priveşte. Cred, aşadar, că vom reuşi să găsim o soluţie”, a răspuns președinta Parlamentului European la întrebarea legată de aderarea României și Bulgariei la Schengen în perioada imediat următoare.

”Aderarea efectivă a României și Bulgariei la Spațiul Schengen nu ține nici de Parlamentul European, nici de Comisie”

”Declarația arată poziția mai largă a liderilor de la Bruxelles care susțin aderarea României și care, în general, au avut o poziție pozitivă față de obiectivele României și Bulgariei de a se integra în Schengen. De altfel, atât Parlamentul, cât și Comisia Europeană, au luptat luând poziții pe parcursul ultimilor ani în sprijinul aderării României ca urmare a îndeplinirii condițiilor tehnice. Însă decizia cu privire la aderarea efectivă a României și Bulgariei la Spațiul Schengen nu ține nici de Parlament, nici de Comisie. Ține de Consililul Uniunii Europene, format din miniștrii de resort, pe tema afacerilor interne”, spune politologul.

Marius Ghincea a vorbit și despre pozițiile pe care le au Olanda și Austria legate de aderarea țării noastre la Schengen.

Citește și: Ce se întâmplă cu aderarea României la Schengen? Președinta PE: „România merită o decizie pozitivă în acest an privind aderarea la Schengen”

”Există speranța la București ca la întâlnirea din decembrie, Austria să își schimbe poziția”

”În momentul de față, atât Olanda, cât și Austria, sunt într-o perioadă electorală în care extrema-dreaptă din cele două țări are avans electoral considerabil, ceea ce creează condițiile pentru polarizarea subiectului extinderii Spațiului Schengen. În condițiile în care formațiunile de extrema-dreaptă din toate aceste țări sunt în general opuse migrației și văd extinderea Spațiului Schengen ca deschiderea unei noi potențiale rute pentru migrație în Europa de Vest.

Citeste si: Ghid complet valori glicemie. Valorile normale ale glicemiei- catena.ro

Citeste si: Patrick, atac dur la adresa lui Giuly: "Aruncă bomba și după fuge, normal că iau foc". Robert nu a mai suportat și a intervenit- wowbiz.ro

Eu cred că șansele sunt reduse ca Olanda să își schimbe poziția în favoarea aderării Bulgariei, în special, pe parcursul acestui an. Vine Austria care are și ea alegeri. Puțin probabil să își schimbe poziția la următorul JAI.

Există speranța la București ca la întâlnirea din decembrie, Austria să își schimbe poziția, dar rămâne de văzut”, a declarat Marius Ghincea.

”Românie nu reprezintă punct de interes pentru migranți”

Bulgaria şi România doresc să devină membre ale spaţiului de liberă circulaţie, dar Austria şi Olanda au blocat o decizie pozitivă la Consiliul JAI din decembrie anul trecut. A fost invocat drept motiv un control insuficient al fluxurilor de migranţi.

”Românie nu reprezintă punct de interes pentru migranți. Majoritatea migranților care ajung în Austria și de acolo către țări din Europa de Vest nu ajung prin teritoriul României, ci ajung pe ruta balcanică sau pe ruta dinspre Mediterană. Acest argument nu pare să fie foarte bine susținut de realitatea de pe teren.

Deși ruta balcanică reprezintă ruta importantă pentru migrație, Croația nu a avut nicio problemă să adere la Spațiul Schengen, deși un număr semnificativ de migranți traversează Croația, în drum spre Austria.

Citește și: VIDEO-Președintele Klaus Iohannis, după ridicarea MCV: „ Este o reuşită a instituţiilor statului şi a întregii societăţi româneşti”

România și Bulgaria, în Schengen?

”Austria are față de România și Bulgaria o poziție similară și se opune aderării ambelor țări. În ceea ce privește Olanda, ca urmare a inițiativelor românești diplomatice din ultimii ani, și-a schimbat poziția cu privire la aderarea României, dar nu și-a schimbat poziția cu privire la aderarea Bulgariei. Ceea ce creează disonanță pentru că cele două țări sunt la pachet atunci când se ia decizia aderării la Schengen pentru simplul fapt că nu există mecanisme de securizare a graniței de pe Dunăre. Separarea celor două țări ar fi dificilă și costisitoare”, a mai spus Ghincea.

Citeste si: Culiță Sterp a apelat de urgență la mama Geta! Cu ce bunătăți s-a dus femeia la fiul său: „Mamă, adu-mi ceva de mâncare că nu mai pot de foame și n-am timp să mă mai duc să mănânc.”- kfetele.ro

Citeste si: Tavi Colen a făcut dezvăluirile mult așteptate: "Amândoi considerăm asta". Când se însoară artistul cu Emma Ștefan- radioimpuls.ro

Citește și: Austria refuză ca România și Bulgaria să intre în Schengen, la propunerea președintelui Comisei Europene

Ce șanse are România să adere la Schengenîn 2023?

”Autoritățile de la București speră să existe o decizie pozitivă în decembrie, la următorul JAI. Poziția mea personală este că nu avem șanse credibile de a fi admiși în Spațiul Schengen mai devreme de 2025. Anul viitor, avem alegeri în România și partidele din Guvernul român nu vor avea un interes de a transpune aderarea la Spațiul Schengen într-un subiect electoral. Ceea ce împinge totul undeva în 2025.

Sunt și niște aspecte legate de reforma Spațiului Schengen. Motivul pentru care Austria blochează aderarea noastră nu e legat doar de aspecte electorale interne, ci și de negocierile mai largi care au loc la nivel european. Austria are controale la frontiera cu Italia, are controale la frontiera cu Ungaria. Deci, în acest moment, Spațiul Schengen e mai degrabă disfuncțional. Doar că nu există un acord între statele membre cu privire la modul în care acesta ar trebui să fie reformat. Austria se folosește de aderarea României și Bulgariei ca un as în mânecă, ca un alt obiect pe marginea căruia să poată negocia pentru a obține niște condiții mai avantajoase pentru condițiile sau preferințele austriece în materia reformei Spațiului Schengen”, mai spune politologul Marius Ghincea.