În calendarul popular, data de 24 iunie este cunoscută drept ziua de Sânziene sau Drăgaica. Etnologul, Doina Ișfănoni a explicat în exclusivitate pentru stirilekanald.ro semnificațiile acestei zi.
În calendarul popular, data de 24 iunie este cunoscută drept ziua de Sânziene sau Drăgaica
[Sursa foto: Arhiva stirilekanald.ro]Ziua de Sânziene, sau Drăgaica, așa cum este denumită în partea de sud a țării reprezintă o sărbătoare care este legată de numeroase legende și ritualuri.
Etnologul, Doina Ișfănoni a vorbit în exclusivitate pentru stirilekanald.ro despre însemnătatea acestei zile în popor și despre obiceiurile din străbuni.
”Obiceiul este din categoria celor care au rolul de a aduce semănăturilor și tuturor plantelor un plus de eficiență în remediile pe care omul le așteaptă de la aceste categorii.
Este momentul când se strâng plantele de leac, când floarea cu acest nume Sânziana sau Drăgaica este căutată și mult cinstită pentru că ea are forțe și puteri extraordinare. Despre Sânziene se spune că sunt practic niște zâne care niciodată nu sunt numite cu titulatura lor obișnuită, pentru că ele sunt niște entități feminine extrem de greu de prevăzut ca și comportament când se supără, când sunt binevoitoare, și atunci oamenii în această zi, prin ritualuri încearcă să le capaciteze bunăvoința pentru că ele vor proteja recoltele de tot ceea ce se cheamă vicisitudini climaterice ale verii, furtuni, grindină,
turbulențe climaterice”, a spus Doina Ișfănoni.
Citește și: Florile de Sânziene: Ce beneficii are pentru sănătate ceaiul din această plantă?
Doina Ișfănoni - etnolog
Citeste si: Durere in partea dreapta a corpului – cauze si remedii- catena.ro
”Aceste zâne trebuiesc cinstite, mai ales prin nelucrare, prin acea formă tradițională prin care omul cinstea atât sărbătoarea religioasă, cât și sărbătoarea tradițională, acordându-i prin răgazul lipsei de activitate specifică un plus de respect. Sărbătoarea Sânzienelor se leagă de o legendă frumoasă, precum că pe timpul lui Alexandru Macedon, acesta ar fi avut o sticluță cu apă vie pentru calul său și aceste zâne au găsit sticluța și au băut din ea. De aceea, ele sunt nemuritoare, sunt însă într-o veșnică și puternică energie, exact cum este și tinerețea. Se spune că la ziua de 24 iunie oamenii nu trebuie să umble, mai ales în noaptea de 23 spre 24 când vine ziua lor pe drumuri singuratice, să nu ajungă prin poieni, pe la răscruci de drumuri, deoarece ele exact acolo dansează și cântă și dacă cineva le strică jocul, evident îl vor pedepsi. Una dintre pedepsele cele mai frecvente este aceea de paralizie”, a adăugat etnologul.
Totodată, în această zi se adună flori de sânziene care sunt mai apoi împletite în cunune.
Citește și: Noaptea de Sânziene 2023: Ce trebuie să faci în noaptea de 23 spre 24 iunie pentru a-ți visa ursitul?
”Desigur că Sânzienele aduc în atenție această plantă miraculoasă care trebuie culeasă fie în noaptea de 23 spre 24, fie în ziua de 24 în zori pentru că are o putere extraordinară de a prevesti viitorul. De aceea fetele și femeile, în general, împletesc cunune din aceste flori de sânziene, le aduc acasă, fac pentru fiecare membru al familiei câte una, iar apoi trebuie aruncate de fiecare pe casă. Dacă cununa rămâne pe casă este semn de noroc, fetele și feciorii că se vor căsători în respectivul an, maturii că vor fi în putere, iar bătrânii că mai au de trăit. Dacă cununa cade sau trece de coama casei atunci sunt semne prevestitoare de rău ”, a precizat Doina Ișfănoni.
În această zi se adună flori de sânziene care sunt mai apoi împletite în cunune.
”Tot la Sânziene se crede că soarele este în crucea zile și pentru câteva clipe la amiază el stă în loc pentru că iarăși niște legende ne povestesc că soarele de vară se odihnește până la solstițiul de iarnă. În zorii zilei de 24 e bine să nu ne uităm la soare că vom vedea 3 sori, iar această iluzie optică ne poate aduce tot felul de boli. Dacă în Transilvania și Banat și în Moldova obiceiul acesta al culesului de sânziene și cinstirea zânelor care patronează acest moment, este asociat în alte zone cu un ritual care în echivalent ar fi această Drăgaică. De această dată grupul care cinstește sărbătoarea este format din fete curate care merg să constate pârgul holdelor. Ele se spune că ele bagă spicului maximul de putere, iar Drăgaicele sunt cele care trebuie să marcheze acest prag ”, a povestit etnologul.
Totodată, în județul Teleorman un ritual prevede și dansul în cerc al sânzienelor care se strâng în grup de 3, 7 sau 9.
” Ele invocă apa de ploaie, care să aducă fecunditate oamenilor și fertilitate pământului. În partea de sud a țării Drăgaicele mai au și un steag, un steag care simbolizează dorința oamenilor de belșug și protecție. Ele pun acolo spicele de grâu, florile de sânziene, tot acolo adăuga încă două elemente care țin de mentalitatea tradițională, și anume tichiile copiilor mici ca să crească sănătoși puternici și mărgelele fetelor. În Transilvania este un alt ritual numit, boul de sânziene care se împodobește, iar el este purtat de un fecior care sunt numește umblător. El are misiunea de a intra în gospodării pentru a colinda. Prin Năsăud fetele alergă după acest bou, în speranța că se vor căsători în anul respectiv ”, a spus Doina Ișfănoni.
