Război Rusia - Ucraina 2022: Cum ar putea fi afectată România de un posibil conflict armat

Război Rusia - Ucraina 2022. Întrebarea care îi neliniștește pe tot mai mulți români în ultimele săptămâni este cum ar putea fi afectată România de un posibil conflict armat la nordul granițelor sale. Lucrurile se precipită tot mai mult, pe măsură ce negocierile dintre cele două blocuri armate au eșuat. Temerile românilor sunt alimentate de noi manevre militare ale Rusiei la Marea Neagră, dar și de ultimatumul pus de Kremlin pentru retragerea trupelor NATO din România. Președintele Klaus Iohannis dă asigurări că niciun cetățean român nu are motive să se teamă, atât timp cât țara noastră face parte din alianța NATO.

Un efect imediat al războiului Rusia-Ucraina: multe trupe NATO în România

Pentru a contracara o posibilă ofensivă militară a Rusiei asupra Ucrainei, țările NATO din Europa de Este au fost de acord să primească trupe militare suplimentare, au declarat pentru  CNN  trei oficiali americani implicați în discuții.

Printre țările care au acceptat desfășurarea trupelor militare care să intervină în sprijinul Ucrainei se află România, Bulgaria și Ungaria.

Concret, ar urma să fie trimiși aproximativ 1.000 de militari în fiecare țară, într-o desfășurare asemănătoare cu grupurile avansate de luptă staționate în prezent în țările baltice și Polonia.

Citeste si: Care sunt țările care ar intra intr-un eventual război provocat de conflictul dintre Rusia și Ucraina

România nu face parte din ecuația strategică a Rusiei în momentul de față 

Fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu, consideră că actuala criză dintre Rusia li Ucraina nu se va transforma într-un  război  dacă va fi analizată și dezbătută la masa negocierilor, existând două astfel de zone.

"Atâta vreme cât această criză e dezbătută la masa negocierilor, nu va exista război.

Sunt două zone de negociere, una formală, în care se transmit și mesaje politice de consum național, dar și angajamentul de ambele părți de a ajunge la o concluzie de disipare a crizei, și una informală, a dialogului de culoare. Românii nu trebuie să se panicheze, pentru că nu au de ce. Deși suntem în ochiul vulcanului, nu România e cea care face parte din ecuația strategică a Moscovei în acest moment", a explicat Cristian Diaconescu.

Nimeni din  NATO nu va negocia separat cu Federația Rusă, mai spune el. Eventualele nuanțe care mai apar în unele state NATO privind poziționarea față de Moscova sunt și vor fi acomodate prin deciziile care se iau în acest moment în cadrul NATO și niciun stat membru nu se va deroga de la acestea.

Citeste si:  Pensiile militarilor mai mici de 2.500 de lei vor creşte cu 10%

Mobilizarea rezerviștilor din România nu reprezintă o alarmă de încorporare

Cristian Diaconescu explică și ce înseamnă acele documente apărute în spațiul public care au dat fiori multor oameni, referitoare la mobilizarea rezerviștilor.

“Diversele semnale publice privind mobilizarea rezerviștilor sunt legate de planurile obișnuite referitoare la capabilitățile militare ale României și nu reprezintă, cum pare la prima vedere, o alarmă de încorporare.

Și România, ca orice alt stat, are evidențe care trebuie actualizate periodic, cu rezerviștii, domiciliul și locul unde aceștia ar trebui să se prezinte în caz de stare de necesitate. Așa fiind, trebuie să reamintesc faptul că, întotdeauna, pacea s-a consolidat și prin grija de a avea această capacitate permanentă de reacție la orice tip de agresiune pentru apărarea securității frontierelor“.

Citeste si:  Vicepremierul Vasile Dincu: "In toamna sper sa putem trece reglementarea legata de ridicarea masinilor parcate neregulamentar"

Război Rusia- Ucraina 2022. Germania se poziționează ferm alături de România

Ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Peer Gebauer, afirmă că ţara sa "se poziţionează în continuare ferm alături de România", în contextul situaţiei actuale de securitate. "Împreună cu Italia asigurăm securitatea spaţiului aerian al NATO, ca parteneri de încredere, cu o contribuţie vizibilă şi de înaltă calitate. Aceasta reprezintă un semn clar al solidarităţii transatlantice şi europene", a declarat Peer Gebauer.

Potrivit mesajului său, "solicitările privind retragerea trupelor NATO din România şi revenirea la situaţia din anul 1997 trebuie respinse cu fermitate".

"Nu putem da ceasul înapoi cu 25 de ani. Apartenenţa României la NATO reprezintă o realizare esenţială şi nu poate fi pusă la îndoială de către terţi. Suntem foarte îngrijoraţi de situaţia actuală în regiune. Atitudinea Rusiei nu reprezintă doar o ameninţare la adresa Ucrainei, ci afectează securitatea întregii Europe. De aceea, o nouă încălcare a suveranităţii Ucrainei ar atrage după sine un răspuns european ferm şi comun", arată Peer Gebauer.

Prețuri mai mari la energie în România, în cazul unui război Rusia-Ucraina

În cazul unui conflict Rusia-Ucraina, gazul și curentul electric se vor scumpi, pentru că UE și SUA s-au angajat să nu mai cumpere de la Rusia dacă Moscova își trimite trupele împotriva Ucrainei. România va trebui să se alinieze acestei măsuri, lucru care ar agrava problema energetică în care ne aflăm.

„Un potențial război dintre Rusia și Ucraina va crea aversiune la risc la nivel global, de asemenea vor crește prețurile la energie în Europa, pentru că UE a spus deja că nu va mai importa gaz rusesc, asta înseamnă automat prețuri mai mari la gaz cât și la energie electrică. Ar avea impact și pe piețele financiare datorită aversiunii la risc. Apoi vor veni și sancțiunile- și SUA, și Marea Britanie și UE au dat de înțeles că vor fi extrem de dure”, a declarat Adrian Codirlașu într-un interviu pentru wall-street.ro.