1 din 2 | 20 martie 2021 - Echinoctiul de primavara, momentul care marcheaza inceputul primaverii astronomice
2 din 2 | 20 martie 2021 - Echinoctiul de primavara, momentul care marcheaza inceputul primaverii astronomice
Echinocţiul de primăvară este momentul care marchează începutul primăverii astronomice, acesta se va produce sâmbătă, 20 martie, la ora 9:37 (ora României), conform astronomilor.
Începând de la această dată, durata zilei faţă de cea a nopţii va fi în continuă creştere, iar cea a nopţii faţă de cea a zilei în scădere, până la data de 21 iunie, când va fi solstiţiul de vară.
Ce semnifică Echinocțiul?
Echinocțiul nu are chiar aceeași dată de la un an la altul, acesta se schimbă datorită anului calendaristic ce nu este egal cu anul topic.
Echinocțiul reprezintă momentul în care Soarele trece prin punctul de intersecție a eclipticii cu ecuatorul ceresc, iar ziua este egală cu noaptea în orice loc de pe Pâmânt. În acel moment, durata zilei va începe să crească, iar cea a nopții să scadă până pe data de 21 iunie, atunci când se termină primăvara astronomică, odată cu solstițiul de vară.
Echinocţiul are loc de două ori pe an. Prima dată este momentul în care Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, acest lucru se întâmplă în jurul datei de 20 martie, reprezentând echinocţiul de primăvară în emisfera nordică şi echinocţiul de toamnă în cea sudică.
Totodată, al doilea echinocţiu al anului este momentul când soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în data de 23 septembrie, acesta reprezentând echinocţiul de primăvară în emisfera sudică şi echinocţiul de toamnă în emisfera nordică.
Citeste si: Luna Noua in Pesti din 13 martie 2021. Cum te pot influenta fazele lunii
Echinocţiul de primăvară se produce în fiecare an în jurul datei de 20 martie
Mişcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mişcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor şi nopţilor la diferite epoci ale anului, având în vedere poziţia aproximativ fixă în spaţiu a axei de rotaţie a Terrei, precum şi înclinarea sa faţă de planul orbitei acestuia.
Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptică (ce marchează, de fapt, planul orbitei Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23° 27′.La momentul echinocţiului de primăvără, Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cereşti în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mişcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopţilor, indiferent de latitudine.
Începând de la aceasta dată, durata zilei faţă de cea a nopţii va fi în continuă creştere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstiţiul de vară.
Descrierea de mai sus este valabilă doar pentru latitudinile nordice ale Terrei. În emisfera sudică a Pământului fenomenul trebuie interpretat invers, astfel ca în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice.
De asemenea, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte şase luni.
Citeste si: Când se schimbă ora în 2021. Cum se dau ceasurile pentru ora de vară
A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, specializarea Comunicare și Relații Publice, în cadrul Universității din București.
Primii ei pași spre o carieră în jurnalism i-a făcut la postul de televiziune Kanal D, acolo unde a început mai întâi ca practicant în redacție, și ulterior a fost promovată pe o poziție de redactor de știri.
Alina are o experiență de aproape doi ani în domeniul presei și se declară pasionată de arta povestirii în scris. Printre pasiunile ei se numără și călătoriile, plimbările în natură care o inspiră de fiecare dată, lectura, dar și desenul și pictura.
Pasiunea pentru jurnalism a descoperit-o încă de pe băncile liceului, când se vedea deja în redacția unui post de televiziune cunoscut.
Acum, ca redactor de știri, poate spune că, pentru ea, scrisul înseamnă o comunicare fără blocaje, un instrument prin care poate transmite publicului multiple cunoștințe câștigate pe parcursul experienței acumulate. Uneori îi place să spună că scrisul poate însemna mult mai mult, și anume o evadare din cotidianul cenușiu, care o poate transpune într-un tărâm de poveste, plin de culoare și emoție. De asemenea, în redactarea articolelor pentru stirilekanald.ro îi place să relateze mereu adevărul și informațiile de actualitate.
