exclusiv: Adio, albastru de Voroneț? Când se găsesc bani pentru restaurarea picturii exterioare de la celebra mănăstire din patrimoniul UNESCO?

O vizită recentă la Mănăstirea Voroneț, una dintre “bijuteriile inestimabile” de artă sacră românească din patrimoniul universal UNESCO, ne-a pus pe gânduri cu privire la grija cu care autoritățile de azi păstrează tezaurul istoric primit moștenire peste secole. La fel cum s-a pierdut definitiv tezaurul dacic de la Coțofănești, nici monumentele masive de arhitectură nu sunt ferite de pericolul “ștergerii” din patrimoniul nostru național, chiar dacă nu peste noapte.

Din poziția de simpli turiști, fără cunoștințe de specialitate, am sesizat o stare de degradare vizibilă pe exteriorul bisericii, în special pe fațada de Nord a mânăstirii întemeiate de Ștefan cel Mare.

Chiar și pe fațadele din Vest sau Sud, mai cunoscute publicului din imaginile turistice, ni s-a părut că celebrul “albastru de Voroneț” este mai șters, sau nu la fel de “viu” cum apare în albumele de artă.

Pe lângă micile desprinderi, fisuri sau degradări punctuale, senzația generală este că s-a pierdut ceva din prospețimea de culoare specifică lăcașului de cult.

O serie de fotografii făcute la fața locului (vezi mai jos), însoțite de mesajul persoanei care le-a făcut, confirmă această senzație: "Mănăstirea Voroneț. Așa arată acum. Fațada de Nord, complet decolorată. Nu se poate renova pentru că nu permite UNESCO.

Este oportună restaurarea picturii exterioare la Voroneț?

Ultima intervenție de amploare la fresca exterioară de la Voroneț a avut loc în ultimii ani ai regimului Ceaușescu (1979-1988), deci cu 38 de ani în urmă!

A fost restaurată atunci integral pictura exterioară a bisericii, a fost curățat și consolidat stratul de culoare.

Mai este posibilă astăzi (sau e oportună după aproape 40 de ani) o astfel de revitalizare, sub toate auspiciile științifice ale artei conservării și restaurării, a “albastrului de Voroneț”?

Am stat de vorbă cu stareța mănăstirii, cu autoritățile clericale de la Suceava, cu experți în domeniul restaurării, am pus întrebări legate de subiect la Institutul Național de Patrimoniu (INP, aflat în subordinea Ministerului Culturii) și la Comisia Națională

Concluzia este dificil de tras. Fără să ajungem la un răspuns concludent, rămâne doar o investigație "în căutarea albastrului de Voroneț".

"Strălucirea și faima Voronețului se datorează frescelor de pe pereții exteriori"

Mănăstirea Voroneț a fost ctitorită de Ștefan cel Mare în anul 1488, în doar 3 luni și 3 săptămâni, pe locul unde se afla chilia lui Daniil Sihastru (conform cronicii lui Ion Neculce).

Biserica mănăstirii, cu hramul Sf. Gheorghe, a fost mărită în secolul următor, prin adăugarea unui pridvor închis.

Tot atunci, a fost adăugată și pictura exterioară, prin tehnica ”al fresco“, care conferă cea mai mare rezistență în timp picturii murale, după obiceiul specific moldovenesc- fresce viu colorate, la fel ca și la Probota, Humor, Moldovița, Arbore.

După cum scrie Petru Comarnescu, la Voroneț zugrăvirea întregului exterior al bisericii, de la soclu până la streașină s-a făcut din inițiativa mitropolitului Grigorie Roșca începând din 1547, la un an după moartea domnitorului Petru Rareș.

"Strălucirea artistică și faima Voronețului se datorează în cea mai mare măsură frescelor de pe pereții exteriori. Aceste zugrăveli exterioare, care au rezistat atâtea veacuri intemperiilor, oglindesc evoluția stilului pictural moldovenesc în timpul domniei lui Petru Rareș", scrie

"Capela Sixtină a Orientului creștin”

Mănăstirea Voroneț a fost supranumită "Capela Sixtină a Orientului”, mai ales pentru marea frescă din fațada de vest cu "Judecata de Apoi”.

Procedeul de zugrăvire totală a exteriorului nu exista nicăieri în lume la momentul introducerii sale în Moldova- pereții exteriori ai lăcașurilor devin un fel de ecran medieval, cu fel de fel de scene și portrete, splendid colorate, pe înțelesul oamenilor simpli.

"Trăinicia frescelor de pe pereții exteriori ai lăcașurilor din nordul Moldovei, expuși soarelui ploilor și viscolelor, uimește și azi, ele dăinuind în mare măsură după patru secole și mai bine de la executarea lor", scria Petru Comarnescu în 1967, iar astăzi ne apropiem de cinci secole de rezistență.

"Cine a văzut albastrul de Voroneț nu-l mai uită"

Istoricul de artă francez Paul Henry, care a studiat bisericile din Moldova de Nord în perioada interbelică și a publicat un studiu consistent asupra "civilizației moldave", spunea în urmă cu 100 de ani că albastrul bisericii de la Voroneț are o nuanţă specifică.

"Cine l-a contemplat nu-l mai uită niciodată". La fel cum culoarea dominantă a bisericii de la Suceviţa este verdele (prin nenumăratele ramuri din Arborele lui Ieseu), la fel biserica de la Voroneţ este albastră, "de un albastru-închis, profund, foarte plăcut ochiului cînd îl priveşti, dar în acelaşi timp foarte viguros".

Parte din impresia generală se datorează Arborelului lui Ieseu și fondului "acelei extraordinare Judecăţi de apoi, unde domină două culori intense, albastrul şi auriul numeroaselor diademe şi nimburi, a căror scânteiere dă poate acestui albastru cea mai înaltă vibraţie şi transparenţa lui maximă".

Potrivit lui Paul Henry, acest albastru specific "este un indigo ce nu se poate vedea decît în apele Mării Egee, sau în adîncul cerului Mediteranei răsăritene; dar cerul acesta ajunge uneori şi în România, în timp de mare vipie, sau în strălucitoarele zile ale iernii, cînd termometrul scade la 25° sub zero".

Aceste biserici din Bucovina sunt un crâmpei de cer şi, fără îndoială, întocmai aşa le-a imaginat şi cel care le-a făurit, scria francezul îndrăgostit de ctitoriile moldave.

Voronețul, în lista de 8 biserici din Moldova aflate sub protecția UNESCO

Voronețul a fost inclus în anul 1993 pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO, alături de alte șapte biserici pictate din Bucovina.

Lista bisericilor din Moldova incluse în patrimoniul universal:

1. Biserica „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” din satul Arbore;
2. Biserica „Adormirea Maicii Domnului şi Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii Humor;
3. Biserica „Buna-Vestire” a Mănăstirii Moldoviţa;
4. Biserica „Înălţarea Sfintei Cruci” din Pătrăuţi;
5. Biserica „Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava;
6. Biserica „Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii Voroneţ;
7. Biserica „Învierea Domnului” a Mănăstirii Suceviţa (din 2010);
8. Biserica „Sfântul Nicolae” a Mănăstirii Probota.

Marele avantaj al apartenenței bisericii Voroneț la patrimoniul UNESCO este acela al monitorizării constante (la fiecare șase luni) a stării de conservare a monumentelor din lista de mai sus.

"Starea de conservare a întregului bun cultural serial înscris în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, cu precădere cea a picturii exterioare, care este atributul principal purtător de valoare universală excepțională, este monitorizată de colectivul de specialitate al Departamentului Monitorizare Monumente UNESCO din cadrul Muzeului Național al Bucovinei din Suceava și al INP", ne-au transmis oficialii Institutului Național de Patrimoniu.

Refacerea acoperișului, o prioritate care nu își găsește finanțarea

Concluziile experților din Comisia de monitorizare se regăsesc mai jos în articol. Înainte de a le analiza, am stat de vorbă cu maica stavroforă Eustohia Duciuc, stareţa Mănăstirii Voroneţ.

"Chiar dacă pare că este decolorată, fațada de Nord nu s-a degradat în ultimii ani, la fel arăta și în 1969. Avem fotografii din acel an și nu sunt diferențe( n.r. Am solicitat fotografia cu fațada de nord, dar nu am primit-o încă). Până la acel moment s-a degradat, însă atunci a fost ridicat zidul de împrejmuire", ne-a spus maica stareță.

Fiind monument UNESCO, nu este îngăduită o restaurare obișnuită, explică stareța mănăstirii- doar conservarea este posibilă la frescele vechi.

Lucrări de conservare la interiorul bisericii au avut loc relativ recent, între 1997 și 2007, iar la exterior "s-a refăcut totul înainte de 1990". O refacere a acoperișului a avut loc în 2005-2006, dar sunt necesare noi lucrări pentru a proteja pereții de infiltrarea apei.

"Ne-am propus să intervenim din nou la acoperiș și am realizat un proiect în speranța că vom prinde fonduri pe partea de conservare. Dintre proiectele depuse, a câștigat Moldovița", a adăugat Eustohia Duciuc.

Într-adevăr, cele două monumente istorice din județul Suceava (Voroneț și Moldovița) figurează pe lista de dosare depuse pentru finanțare din fondul Timbrul Monumentelor Istorice Sesiunea I 2025 – Subprogramul Proiectare.

Potrivit Raportului publicat de INP pe site-ul patrimoniu.ro, Mănăstirea Moldovița se află printre cele 15 proiecte care au primit bani (441.000 lei), în timp ce cererea de finanțare a Voronețului (414.224 lei) a fost neeligibilă.

Comisia de selecție de la INP a precizat că a existat "un procent foarte ridicat de proiecte eligibile", unele care s-au încadrat pentru finanțare, iar altele care, "deși au avut un punctaj bun, s-au situat sub linia eligibilă pentru încheierea contractului de finanțare nerambursabilă".

Arhitectul care s-a ocupat de dosarul de finanțare pentru refacerea învelitorii de la Voroneț ne-a explicat că anumite proiecte de conservare/restaurare s-au putut realiza în Bucovina prin PNRR, dar în prezent instituțiile de cult nu mai sunt eligibile pentru fonduri europene.

Spre exemplu, în 2022, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a semnat contracte de finanţare din fonduri europene pentru renovarea a patru unităţi de cult din judeţul Suceava: mănăstirile Arbore şi Slatina şi bisericile de lemn din Colacu şi Botoşana.

Ce spune Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților despre situația de la Voroneț

Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților s-a implicat, în ultimii ani, în special în lucrările de restaurare și conservare a complexului de chilii de la Voroneț.

Citește și

Kanal D

Rezumat episodul 29 „O nouă șansă”, difuzat în 12 martie 2026 la Kanal D: Oamenii lui Servet dau buzna în casa lui Gizem și o amenință să le dea toți banii pe care aceasta i-a găsit

WOWbiz

Camelia Mitoșeru a vorbit deschis despre propria moarte. Cum vrea mama lui Mihai Mitoșeru să arate ziua înmormântării: „Flori albe și toată lumea îmbrăcată în alb”

Antena 3

Un turn zgârie-nori nou a devenit cea mai înaltă clădire de lemn din lume. Ce record mondial a depășit și cum arată Atlassian

"Biserica Sf. Gheorghe a Mănăstirii Voroneț a ocupat și ocupă un loc aparte în ceea ce privește lucrările de conservare și restaurare, lucrări care au fost și sunt finanțate atât prin proiecte înscrise în Programul National de Restaurare, precum și finanțate în regie proprie.
În ultimii ani, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților a acordat o atenție deosebită lucrărilor de restaurare și conservare a întregului complex monastic, fapt care poate fi observat la fața locului", ne-a declarat arhid. Vasile M. Demciuc, consilier eparhial la sectorul Monumente Patrimoniu și Arhitectură Bisericească din cadrul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

În plus, spun oficialii arhiepiscopiei, Comisia specială la nivel județean urmărește stadiul de conservare a picturii murale "tocmai cu scopul de a preveni orice situație care ar putea aduce atingere stării de conservare a picturii murale atât de prețioase".

Detalii despre pictura deteriorată de pe fațada de Nord a bisericii

Pe latura de nord a bisericii, unde acţiunea dăunătoare a intemperiilor naturale este mai puternică, pictura a avut de suferit mai mult, în special în registrele de jos. Sunt porțiuni unde fresca "este complet deteriorată", ne-a explicat consilierul eparhial.

Cu toate acestea, "în stadiul actual nu se pune problema refacerii picturii murale exterioare întrucât nu ar fi conformă cu pictura originală şi ar diminua valoarea picturii originale", spune arhid. Vasile M. Demciuc.

Ce conține programul iconografic de pe fațada de Nord:

Pe absida de nord pictura este complet deteriorată. În continuare, sub cornişă după brâul de vrejuri, urmează până la capătul de vest un registru de îngeri, care sunt şi la abside în cadrul programului iconografic al Cinului – Biserica îngerească.
Urmează un registru cu scene mai mari, tot până la capătul faţadei, în care sunt ilustrate scene din Facere.
De la absidă până aproape de pridvor, în patru registre, este reprezentat Acatistul Maicii Domnului. Scenele din primele două registre de sus sunt încă destul de bine păstrate, dar celelalte sunt complet şterse, încât cu greu se poate distinge ceva.
În ultimul registru de jos, sub Imnul Acatist, în partea dreaptă cu greu se mai pot distinge două scene reprezentând Rugul în flăcări.
În restul ultimului registru, unde ar trebui să fie Asediul Constantinopolului a fost o altă temă pentru că ar fi trebuit un registru de dimensiuni mai mari în special în lăţime.
În continuare, de la Imnul Acatist până la contrafortul din colţ, sunt reprezentate, în trei registre, momente din Viaţa Sfântului Antonie, un registru cu scene din Viaţa Sf. Gherasim de la Iordan, iar în ultimul registru Pilda Fiului risipitor.
Pe faţada nordică a contrafortului de nord vest este ilustrată tema Vămile Văzduhului. Întrucât pictura este destul de deteriorată, scenele din ultimele două-trei registre se pot identifica cu multă greutate.

"Vă pot spune că peretele de nord arăta la fel și în vremea când istoricul de artă Paul Henry a vizitat Voronețul, adică înainte de 1934 și a scris celebra lucrare despre monumentele din Bucovina. La fel și Grigore Nandriș si Wladislaw Podlaca, la sfârșitul sec. XIX", a adăugat arhidiaconul Vasile M. Demciuc.

Cauzele degradării picturii exterioare de la Voroneț

Un motiv important al degradării picturii exterioare de la Voroneț a fost acela că mănăstirea a fost desființată în anul 1785, după desprinderea Bucovinei de Moldova istorică.

"Biserica, devenită parohie sătească, a fost multă vreme neglijată, cu stricăciuni mari la sistemul de acoperire, suferind și intervenții neadecvate de reparații ale pereților, care toate au afectat în timp starea de conservare a picturii murale", au precizat experții INP pentru Știrile Kanal D.

Potrivit INP, cauzele principale ale degradărilor, care au condus și la pierderi ireversibile ale picturii murale exterioare, pe parcursul celor aproape 5 secole ale existenței sale, sunt:

• de natură structurală, datorate nețeserii zidăriei exonartexului (pridvorul închis) de zidăria bisericii, care a condus la mari fisuri verticale pe fațadele de sud și de nord, în dreptul zonei de contact între exonartex și corpul bisericii ștefaniene;
• reparații neadecvate ale fațadelor cu mortar de ciment;
• umiditatea de infiltrație în ziduri, datorată avariilor acoperișului, care a afectat cu precădere fațada de nord, la partea superioară;
• umiditatea de capilaritate, care a afectat partea inferioară a zidurilor bisericii;
• precipitațiile și vânturile dominante dinspre nord, care au afectat prin abraziune și sablare stratul de culoare, în special fațada de nord pe parcursul a 500 de ani; acest fenomen este, de altfel, prezent pe fațadele de nord ale tuturor bisericilor purtătoare de pictură murală exterioară din nordul Moldovei;
• atacuri biologice, reprezentate de colonii de licheni, datorate umidității ridicate de pe fațada de nord, care au produs alterări de origine biologică și au dus la pierderea stratului de culoare și chiar a stratului suport.

Istoricul lucrărilor de restaurare de la Voroneț

Potrivit experților INP, primele trei cauze au fost remediate, însă ultimii trei factori sunt de natură să favorizeze în continuare degradări, în special pe fațada de Nord.

La Voroneț, cercetările arheologice, studiile și investigațiile, expertiza tehnică pentru fundamentarea deciziilor de intervenție au fost declanșate de Direcția Monumentelor Istorice la începutul anilor 1960, fiind urmate imediat de intervenții de consolidare și restaurare.

Până în anul 1967 biserica a fost consolidată prin centuri perimetrale- fiind înlăturat riscul reprezentat de desprinderea pridvorului de corpul bisericii, a fost realizat un acoperiş nou, fragmentat, conform tabloului votiv- înlăturându-se astfel cauza de degradare reprezentată de umiditatea de infiltrație și a fost realizat un dren perimetral la adâncimea de 6 m, pentru captarea apelor freatice și îndepărtarea lor de biserică

S-a înlăturat astfel pericolul reprezentat de umiditatea de capilaritate. Tot atunci a fost consolidat și restaurat turnul clopotniță, precum și ruinele din incintă.

Pentru pregătirea intervențiilor de conservare și restaurare ale picturii murale, la jumătatea anilor 1970, a fost realizat zidul înalt de protecție, avându-se în vedere cu precădere protecția față de vânturile și precipitațiile dominante dinspre nord și s-au lărgit streșinile acoperișului bisericii, tot pentru protecția picturii murale exterioare.

Cele mai recente lucrări de conservare, potrivit Institutului Național de Patrimoniu

În perioada 1979-1988 au avut loc primele intervențiile de conservare și restaurare a picturii murale exterioare de la Voroneț, precedate de studii și investigații de specialitate. Acestea au abordat și rezolvat și aspectele structurale, profunde ale stării de conservare a picturii murale.

Pentru stabilirea metodologiei de intervenție s-au analizat natura pigmenților și structura stratului suport, compoziția chimică a sărurilor de suprafață, atacul biologic asupra picturii murale exterioare, s-au efectuat studii de microclimat, măsurători de umiditate.

S-a început cu zonele cele mai periclitate, registrul superior al absidei de pe fațada de Nord, unde mari porțiuni de frescă erau desprinse de stratul suport, fiind în pericol de cădere.

S-au facut consolidări în profunzime, prin injectare. A fost curățat şi consolidat stratul de culoare. A fost restaurată integral pictura exterioară a bisericii.

Potrivit INP, în anul 2000 a fost demarată o nouă campanie de conservare şi restaurare a picturii bisericii, urmând metodologia din campania ințială de conservare şi restaurare.

De această datã a fost restaurată şi pictura murală interioară, operațiune finalizată în 2008. Pictura exterioară a turlei a fost restaurată în anul 2003.

În anul 2011 au fost finalizate intervențiile la pictura murală exterioară, care s-au axat cu precădere pe fațadele de nord şi de est.

"Astfel, pictura murală a fațadei de nord a fost complet restaurată, fară refaceri ale stratului pictural sau reconstituiri/completări, acestea fiind interzise de doctrina de restaurare şi neacceptate de Comitetul Patrimoniului Mondial UNESCO", se precizează în răspunsul INP adresat redacției Știrile Kanal D.

În anul 2001 a fost restaurat iconostasul, în anii 2010 a fost restaurată icoana de hram a Sfântului Gheorghe şi uşa mitropolitului Grigorie Roșca, dintre exonartex şi pronaos (în prezent expuse in muzeul mănăstirii).

În perioada 2004-2006 au avut loc intervenții în tot ansamblul mănăstirii: s-a realizat un nou acoperiş cu învelitoare din şindrilă la biserică, au fost consolidate şi amenajate ruinele, consolidat zidul de incintă și realizată sistematizarea verticală a incintei istorice.

În fine, în perioada 2011-2016 au fost reconstruite ruinele chiliilor din incintă, iar între 2019-2024 au avut loc intervenții de consolidare şi refacere ale zidului de incintă (după ce colțul de nord-est al zidului, afectat de fisuri profunde, dislocări și deformări s-a desprins și a căzut în primăvara anului 2017).

Ce spun rapoartele de monitorizare UNESCO despre "starea de conservare" a mănăstirii Voroneț

Starea de conservare a mănăstirii Voroneț este monitorizată de două ori pe an de un colectiv de specialitate (din Departamentul Monitorizare Monumente UNESCO din cadrul Muzeului Național al Bucovinei din Suceava și INP).

Cel mai recent Raport privind starea de conservare a monumentelor UNESCO din județul Suceava, realizat în 30 decembrie 2024, identifică o serie de probleme la pictura exterioară a bisericii Voroneț și face mai multe recomandări- pentru intervenții urgente sau mai puțin urgente.

Raportul conține detalii și despre celelalte monumente UNESCO din regiune: Arbore, Humor, Moldovița, Pătrăuți, Probota, Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava și Sucevița (toate rapoartele din ultimii 15 ani pot fi consultate aici).

"Monumentele în aer liber sunt supuse permanent acțiunii factorilor de degradare din mediul înconjurător. De aceea majoritatea problemelor cu care se confruntă toate elementele acestui tip de patrimoniu, în special cele de la exterior cu influenţă asupra microclimatului din interiorul bisericilor, sunt recurente", se arată în sinteza.

Unele dintre problemele apărute se datorează și lipsei prevenției în ceea ce privește luarea măsurilor necesare în cazul unor elemente realizate din materiale mai puțin durabile (ex. învelitorile).

Cauzele diverse pot determina unul sau mai multe tipuri de degradare, şi în același timp pot da naștere unei succesiuni de degradări care decurg una din alta, atrag atenția specialiștii.

"Degradări, lacune, fisuri" în pictura exterioară de la Voroneț

Experții în monitorizarea monumentelor UNESCO au identificat în cazul Voronețului o serie de probleme recurente, care sunt reluate cu aceleași cuvinte în rapoartele din ultimii 10-12 ani, semn că nu s-a intervenit pentru remedierea lor.

Pe toate faţadele bisericii, la nivelul intervenţiilor anterioare de restaurare, se remarcă: degradări, eflorescențe saline, fisuri, desprinderi (pierderea adeziunii stratului suport), în special în apropierea fisurilor.

În anumite zone se pot observa mici modificări ale planeității: dislocări, lacune, eroziuni.

Observații: Aceste degradări sunt punctuale și au apărut în timp datorită acţiunii combinate a diverșilor factori abiotici. Ele au fost menționate și în rapoartele anterioare, încă din 2015: "Degradările existente sunt vechi", preciează experții, care atrag atenția că:

"Degradările sunt evolutive și pot duce în timp la pierderi parțiale sau totale ale fragmentelor desprinse!"

Pe fațada de sud și absida de sud, sunt semnalate degradări: pierderea aderenţei stratului de culoare; lacune, fisuri la nivelul stratului de culoare.

Citește și

KFETELE

Mugurel Vrabete, basistul trupei Holograf, s-a stins din viață! Ce mesaj sfâșietor a transmis trupa Holograf, pe rețelele de socializare: „Omul care ne aduna și ne așeza când lucrurile se complicau.”

Radio Impuls

Totul s-a întâmplat în această dimineață! CE A PĂȚIT tiktokerița Alina Mădălina: "Am avut un episod foarte urât. Oamenii ăia care m-au sunat și au încercat să..."

"Această degradare de tip evolutiv, menționată și în rapoartele precedente, apare mai ales în zonele pictate cu pigmenţi de pământ. În prezent evoluția este lentă, dar latura de sud a bisericii, unde se manifestă acest tip de degradare (exfolieri) este ţinută sub observație"- spune raportul.

Pe toate fațadele bisericii, raportul identifică mai multe degradări care "nu sunt de dată recentă":
- degradări: lacune la nivelul stratului suport și de culoare;
- degradări datorate factorului uman;
– incizii, zgârieturi.

Degradări la acoperișul bisericii:
- degradări datorate procesului inerent de îmbătrânire a lemnului, combinat cu acțiunea agenților biologici (fungi, licheni, insecte xilofage) şi, nu în ultimul rând, cu acţiunea factorilor climatici;
- degradări datorate dezvoltării habitatelor păsărilor (cuiburi, reziduuri biologice, lacune în învelitoare).

În vederea îndepărtării păsărilor, se recomandă amplasarea unor sisteme anti-păsări cu ultrasunete și senzori de mișcare, spun specialiștii. Această soluție trebuie să nu pericliteze pictura murală sau aspectul monumentului în ansamblul lui.

Degradări la soclu și banchetă, de jur împrejurul bisericii:
- friabilizarea și pierderea aderenței mortarului de rostuire;
- degradări la nivelul intervențiilor anterioare: fisuri, desprinderi în special în apropierea fisurilor, lacune, eroziuni;
- degradări datorate agențiilor biologici (licheni), în stadii de dezvoltare diferite;
- intervenții necorespunzătoare la nivelul mortarelor de rostuire.

Raportul precizează că exteriorul bisericii a beneficiat "în anii trecuți" de lucrări de conservare-restaurare a picturii murale, pe laturile de vest, nord și est (formularea se regăsește și în raportul din 2015).

"S-au efectuat intervenții de conservare/restaurare, sub coordonarea expert restauratorului de pictură murală Oliviu Boldura", precizează raportul din decembrie 2013.

Ce intervenții de urgență solicită comisia de experți de la Muzeul Bucovinei

Raportul de monitorizare realizat de experții de la Muzeul Bucovinei vine cu o serie de propuneri de măsuri în vederea protecţiei monumentului UNESCO de la Voroneț, unele cu caracter de urgență:

👉 Intervenții de urgenţă privind consolidarea stratului de culoare la exterior, partea de sud a bisericii (punctual, unde este necesar) şi a stratului suport din zonele adiacente intervențiilor anterioare desprinse sau în curs de desprindere (recomandarea este reluată ca atare în rapoartele din ultimii 5 ani!).
👉 Tratamente periodice de biocidare, la exteriorul bisericii, la trotuar, banchetă, soclu şi punctual la interior în zonele afectate de atac biologic;
👉 Intervenții de specialitate la soclu şi banchetă la nivelul mortarelor de rostuire (acolo unde este necesar);
👉 Intervenții punctuale la iconostas (la nivelul desprinderilor stratului pictural) şi tratamente periodice de biocidare în vederea stopării atacului activ al insectelor xilofage;
👉 Tratamente periodice de biocidare la mobilierul din biserică și intervenții de restaurare la piesele cu degradări evolutive;
👉 Instituirea unui program de pază specializată monumentelor istorice înscrise în Lista Patrimoniului Mondial (recomandare făcută încă din 2020-2021 și neonorată până în prezent).
👉 Întreţinerea curentă a monumentului, cu consultarea și, după caz, cu supravegherea restauratorului de specialitate.

Ce spune Comisia Naţională a României pentru UNESCO despre situația de la Voroneț

Comisia Naţională a României pentru UNESCO, organismul de legătură între UNESCO și instituţiile statului român, cu un rol preponderent consultativ şi de comunicare, nu de control sau evaluare tehnică, ne-a transmis că necesitatea unor măsuri adecvate de protecţie si monitorizare a monumentelor este frecvent subliniată în documentele de specialitate.

"CNR UNESCO nu a fost informată oficial cu privire la starea picturii exterioare a bisericii „Sfăntul Gheorghe" de la Voroneţ. Astfel de informări sunt transmise, de regulă, direct instituţiilor cu atribuții in domeniu, respectiv Ministerului Culturii şi Institutului Naţional al Patrimoniului. În consecinţă, Comisia nu dispune de o evaluare proprie a stării generale a picturii, un asemenea demers depăşind atribuțiile sale legale", a explicat pentru Stirile Kanal D Ligia Deca, secretarul general al CNR UNESCO.

Cu privire la întrebarea" De ce nu se realizează cu prioritate intervențiile de conservare sesizate de specialiști?", CNR UNESCO ne-a precizat că, potrivit legislaţiei şi mecanismelor de gestionare a siturilor înscrise în Lista Patrimoniului Mondial, intervențiile de conservare şi restaurare ar trebui incluse în programele şi planurile de protecţie şi gestiune elaborate la nivel local şi național, coordonate prin Comitetele de Organizare UNESCO (COU), în cazul de faţă COU Suceava.

"Până în prezent, aceste planuri nu au fost transmise oficial CNR UNESCO, motiv pentru care nu putem formula o opinie asupra priorităţilor stabilite de autorităţile competente", au explicat oficialii CNR UNESCO.

Fonduri infime pentru bisericile UNESCO din Suceava în Programul Național de Restaurare

Comisia Naţională a României pentru UNESCO ne-a precizat că nu participă la procesul de alocare a fondurilor bugetare și nu gestionează programe de finanţare pentru intervenții de restaurare.

"Aspectele legate de prioritizarea şi distribuirea resurseior financiare revin instituţiilor cu atribuţii directe în domeniu", a precizat Ligia Deca.

În prezent, principalele surse de finanțare pentru intervențiile de conservare rămân Programul Național de Restaurare și fondurile strânse prin Timbrul Monumentelor- ambele în gestionarea Institutului Național de Patrimoniu.

În anul 2025, bugetul alocat Programului Național de Restaurare a fost de 33,7 milioane lei (etapa III, după realocare), din care județul Suceava a primit zero lei, deși acolo se află cele 7 biserici din lista UNESCO.

Din suma totală pentru restaurare, Bucureștiul a primit 1,1 milioane lei, pentru 7 clădiri de patrimoniu, dintre care trei sunt sedii ale Institutului Național de Patrimoniu (302.000 lei pentru unul dintre sedii).

Cele trei clădiri ale INP care se regăsesc și în bugetele din anii anteriori ale Programului Național de Restaurare sunt:
1) casa Ienăchiță Văcărescu, de pe strada cu același nume din Capitală, actualul sediu central al Institutului Național pentru Patrimoniu;
2) casă (fără indicații istorice) pe strada Zossima Demarat, alt sediu al INP;
3) casă de târgoveț, pe Calea Șerban Vodă, cu birouri ale Institutului Național pentru Patrimoniu.

În 2024, dintr-un buget total de 32,1 milioane lei, Suceava nu are nicio alocare bugetară, în schimb la București s-au alocat 4,9 milioane lei- din care 1,9 milioane lei pentru birourile INP.

Situația este similară în 2023: Suceava zero lei din PNR, în timp ce sediul de birouri al INP de pe Șerban Vodă a primit 620.000 lei pentru consolidare, restaurare și punere în valoare. Bani s-au dat și în anii anteriori pentru sediile INP: 140.000 lei în 2022, peste 1,2 milioane lei în 2021 și 369.000 lei în 2020.

În 2022, Suceava a avut alocat un buget de 3.000 lei (cu 1.000 lei la Sucevița și 1.000 lei la Arbore), iar în 2021 tot 1.000 lei pentru biserica Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul de la Arbore.

Ultima alocare mai semnificativă pentru județul Suceava a avut loc în anul 2020, când Biserica Sf. Nicolae Bălinești a primit 195.000 lei, iar Sucevița 33.000 lei.

Cu doi ani mai devreme, în 2018, bugetul Programului Național de Restaurare aloca 500.000 lei pentru Sucevița (conservare pictură morală interioară și exterioară) și 500.000 pentru Biserica Sf Nicolae Bălinești.

Promisiuni pentru lucrări de conservare și restaurare la Voroneț 

Am întrebat conducerea INP care sunt planurile de conservare/renovare a picturii exterioare de la Voroneț, iar veștile primite sunt optimiste:

"În prezent, prin grija mănăstirii, este în curs de pregătire documentația de specialitate pentru fundamentarea unor intervenții punctuale pentru conservarea picturii murale, în zonele indicate prin rapoartele de monitorizare".

Scopul intervenției preconizate este, conform cerințelor Convenției Patrimoniului Mondial privind autenticitatea și integritatea, stoparea degradărilor, conservarea și restaurarea respectivelor zone.

O precizare importantă a specialiștilor INP: intervenția viitoare nu va include "refaceri ale stratului pictural sau reconstituiri/completări, acestea fiind interzise de doctrina de restaurare și neacceptate de Comitetul Patrimoniului Mondial UNESCO".

Unul dintre restauratorii consultați ne-a confirmat că se pot face cel mult "curățiri", de praf sau de depuneri, însă "nu se poate vopsi cu albastru peste albastrul de Voroneț". Reintegrările cromatice se fac întotdeauna sub valoarea respectivă, cu două-trei tonuri, respectând o anumită tehnică și regulile restaurării.

Urmează să fie identificate sursele de finanțare pentru aceste intervenții, spun cei de la INP, care ne asigură că "acționează în continuare pentru protejarea integrată și durabilă a bunului cultural „Biserici din Moldova”, înscris în lista de patrimoniu UNESCO".

Când vom revedea în realitate "albastrul de Voroneț" așa cum apare în albumele de artă (foto mai jos)?