EXCLUSIV - Zborurile care au salvat sute de copii cu afecțiuni grave. Adelina Toncean: ”Mi se pare atât de emoționant când văd zborurile noastre pe tabela aeroportului și avionul pregătit. Realizezi de cât este în stare omenirea”

160 de zboruri - în jur de 500 de copii transportați pentru tratamente în străinătate. Totul a început în timpul pandemiei când deplasarea pe cale aeriană a fost paralizată. Adelina Toncean, fondatoarea Asociației Blondie, a făcut atunci imposibilul... posibil: ”Niciodată nu știm când e zborul următor, cât timp avem să strângem banii. Am avut și șase zboruri într-o săptămână”.

În jur de 500 de copii, cu malformații cardiace sau alte afecțiuni grave, au fost îmbarcați în zborul salvator către țările din Europa, în ultimii trei ani și jumătate. Asociația Blondie a organizat și susținut 160 de zboruri medicale în regim de ambulanță aeriană.

Începutul pandemiei. Copiii nu mai aveau cu ce să revină acasă, în România

”Asociația noastră se ocupa cu totul altceva.

Ofeream suport pentru copiii cu afecțiuni grave singuri. Începusem asociația de câteva luni când a venit pandemia. Copiii pe care îi aveam la operație în străinătate nu mai aveau cu se să se întoarcă în România. Au fost câteva zile în care am crezut că se va găsi o soluție pentru ei și se va trimite un avion. Ne-am dat seama că asta nu o să se întâmple, la câte probleme erau în perioada aia. Vorbim de martie 2020, începutul pandemiei. Nu s-a găsit o soluție pentru câteva familii care trebuiau să vină acasă.

A fost primul moment în care am zis: hai să închiriem noi un avion medical și să îi aducem în țară. Pe 27 martie 2020 a fost primul zbor. A fost extraordinar de greu, nici nu știam de la cine să cerem aprobări pentru că nimeni nu mai zbura.

Erau toate avioanele la sol. Nu se zbura nicăieri. Mai ales, pe Milano. Nu știau nici măcar autoritățile ce să ceară. Am crezut că va exista un singur zbor și ne întoarcem la ce facem”, spune Adelina Toncean, fondatoarea proiectului.

Citește și: VIDEO- Criză de medici în spitalele mici. "Nimeni nu vine să lucreze aici"

”După al treilea zbor, am știut că nu ne mai oprim”

Dar lucrurile au luat o cu totul altă turnură: ”Apoi au fost alte familii care se aflau în Italia. Erau o fetiță care fusese operată la coloană și alta care avea cancer. Atunci cineva ne-a întrebat: dacă puteți aduce copiii din Europa, puteți să îi și duceți la operații în afară? Am întrebat, ni s-a spus da. A fost zborul 3 și după am știut că nu ne mai oprim”.

În cei trei ani și jumătate, 160 de zboruri au adus speranța în familiile micuților cu probleme medicale grave, imposibil de tratat în România.

”În jur de 500 de copii au beneficiat de ajutor în tot acest timp. Cei mai mulți sunt copii cardiaci. Cam 80% sunt nou-născuți. În a treia zi de naștere, să aibă certificat de naștere, pașaport și formularul pentru a putea zbura este o performanță.

Am zburat în Italia, Germania, Franța, Austria, Spania. Acum avem zbor în Finlanda și Italia”, a mai declarat Adelina Toncean.

Cei mai mulți sunt copii cardiaci. Cam 80% sunt nou-născuți

Toate zborurile sunt susținute din contribuția comunității și totul este o cursă contracronometru.

”Într-un weekend am strâns 60.000 de euro. Noi în continuare reușim să ținem toate zborurile doar cu contribuția comunității.

Noi nu avem timp să facem proiecte. Niciodată nu știm când e zborul următor, cât timp avem să strângem banii. Am avut și șase zboruri într-o săptămână și două într-o zi”, a mai spus fondatoarea Blondie.

Citește și: EXCLUSIV- A plecat la 9 ani din România și acum este unul dintre cei mai de succes scriitori din Spania. Miguel Gane: ”Literatura în România este puțin bolnavă. Editurile mari din România, neinteresate de munca mea”

”E atât de multă muncă și efort în spatele fiecărui zbor”

Adelina Toncean trăiește la intensitate maximă fiecare caz în parte. Care este cel mai emoționant moment?

”Sunt câteva momente de care nu mă satur. Unul dintre ele este când zborurile noastre sunt pe tabela aeroportului. Mi se pare atât de emoționant să realizezi că, între toate zborurile care sunt trecute acolo, e și al nostru. Când mergem până la poartă, pur și simplu nu mă satur să caut o tabelă, să mai văd încă o dată zborul nostru. E atât de multă muncă și efort în spatele fiecărui zbor... Apoi mi se pare impresionant cum apare avionul pregătit. Absolut copleșitor este momentul.

Nu este nimic cu care să te obișnuiești și care să fie mai puțin impresionant. Pur și simplu realizezi de cât este în stare omenirea”.