De ce există diferența de raportare a persoanelor decedate de COVID-19

Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, a afirmat, în urmă cu o săptămână, într-o conferință de presă, că există diferențe de până la 500 de decese COVID pe fiecare spital COVID înregistrate între cele două platforme.

Cauzele acestor diferențe privind decesele asociate COVID ar fi: organizarea raportării, unele spitale au recunoscut neraportarea la DSP din diverse cauze și un nivel de cunoaștere redus în privința raportării deceselor asociate COVID-19.

Un scandal pe tema numărului real de decese asociate COVID-19 a fost izbucnit încă de când Vlad Voiculescu era Ministru al Sănătății

În anul 2020, în platforma Ministerului Sănătății au fost înregistrate 26.106 decese – 227 cu diagnostic principal COVID și 25.875 de decese cu diagnostic secundar COVID. Iar 6.181 dintre acestea au fost decese suspecte asociate viruslui COVID, a declarat Ioana Mihăilă.

Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, a prezentat concluziile raportului în privința decesele COVID

Datele publicate în buletinul zilnic al Grupului de Comunicare Strategică sunt preluate din cealaltă platformă, Corona-forms. GCS a comunicat pentru anul 2020 un număr de 15.767

de decese COVID.

Ministrul Sănătății a prezentat săptămâna trecută un raport privind decesele din cauza virusului SARS Cov-s și a trasnmis că sunt diferențe de până la 500 de decese pe spital.

Citeste si: Câte persoane se vaccinează în fiecare zi în România? Președintele României își dorește 7 milioane de persoane vaccinate până la 1 august 2021

Totodată, cifrele referitoare la numărul morților din cauza COVID-19 de anul trecut prezintă o diferență foarte mare în funcție de fiecare spital COVID.

Decesele celor diagnosticați cu COVID-19 raportate în platforma alerte.ms.ro sunt cu 13% mai numeroase decât cele raportate de Institutului Naţional de Statistică, potrivit raportului comisiei.

Pentru acest raport al deceselor s-au constituit platformele Corona-forms și alerte MS.

Această platforma, Corona-forms a fost inființată anul trecut în aprilie și include raportări exacte, zilnice, individuale și care pot fi verificate cu CNP.

Citeste si: Ce va conține noul pașaport COVID cu care poți merge în vacanța de vară

Premierul Florin Cîțu: Diferențe pot să existe în toate țările UE

Premierul a menționat că aceste diferenţe cu privire la raportarea deceselor pot exista în toate ţările UE, și nu doar în România. Acesta a mai adăugat că totul poate fi îmbunătățit, însă pentru acest lucru informațiile trebuie să fie destul de clar.

„Eu o încurajez pe doamna ministru să prezinte public acest raport ca să nu existe niciun fel de dubii”, a declarat Florin Cîțu.

Citeste si: Dan Barna: „O campanie naţională de zahăr, făină şi ulei pentru un vaccin nu va fi, asta cu siguranţă”

„În urmă cu câteva săptămâni a fost comunicată existența unei diferențe privind raportarea în bazele de date ale MS. În acest sens s-a constituit o comisie pentru identificarea regulilor de raportare privind decesele COVID,

analiza procesului de raportate, identificarea corespondenței dintre bzaele de date și a potențialelor neconformități, corectarea lor.

Comisia apreciază că sursa oficială de raportare este certificatul de deces”, a precizat ministrul Sănătății.

Însă pentru aceste 25.875 de decese cu diagnostic secundar COVID, autoritățile precizează că: 19.698 au diagnostic secundar cu codul U071 – deces confirmat COVID şi 6.181 decese au diagnostic secundar U072 – deces suspect COVID.

Citeste si: Klaus Iohannis: „Campania de vaccinare merge bine. Trebuie să aducem vaccinul mai aproape de oameni, în special în zona rurală”

„Diferențe de raportare există de la începutul pandemiei și până în prezent”, a afirmat Ioana Mihăilă.

„Nu aș căuta greșeli și vinovați pe diferențele de raportare și m-aș concentra pe ameliorarea procesului. Am trimis o solicitare către DSP-uri pentru clarificări legate de metodele de raportare”, a mai adăugat Ministrul Sănătății.


Autor

A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, specializarea Comunicare și Relații Publice, în cadrul Universității din București.

Primii ei pași spre o carieră în jurnalism i-a făcut la postul de televiziune Kanal D, acolo unde a început mai întâi ca practicant în redacție, și ulterior a fost promovată pe o poziție de redactor de știri.

Alina are o experiență de aproape doi ani în domeniul presei și se declară pasionată de arta povestirii în scris. Printre pasiunile ei se numără și călătoriile, plimbările în natură care o inspiră de fiecare dată, lectura, dar și desenul și pictura.

Pasiunea pentru jurnalism a descoperit-o încă de pe băncile liceului, când se vedea deja în redacția unui post de televiziune cunoscut.

Acum, ca redactor de știri, poate spune că, pentru ea, scrisul înseamnă o comunicare fără blocaje, un instrument prin care poate transmite publicului multiple cunoștințe câștigate pe parcursul experienței acumulate. Uneori îi place să spună că scrisul poate însemna mult mai mult, și anume o evadare din cotidianul cenușiu, care o poate transpune într-un tărâm de poveste, plin de culoare și emoție. De asemenea, în redactarea articolelor pentru stirilekanald.ro îi place să relateze mereu adevărul și informațiile de actualitate.

Îți Recomandăm Și...
Parteneri